Archivă tag 'SRI'

01 apr 2010

Agerpres Alerte III – 1 aprilie 2010

Comunicat de presă al Asociaţiei 21 Decembrie 1989

Avocatul Antonie Popescu al Asociaţiei 21 Decembrie 1989 a trimis d-lui George-Cristian Maior, directorul SRI, scrisoarea de mai jos pe care o prezentăm împreună cu scrisoarea rămasă fără răspuns trimisă în 2007 directorului SRI de domnii Sorin Ilieşiu, Vladimir Tismăneanu, Teodor Mărieş şi de partenerii acestora.
În finalul comunicatului, prezentăm ‘incredibilul’ capitol ‘Implicarea Serviciului Român de Informaţii’ din ‘Raportul-rechizitoriu despre fratricidul din 13-15 iunie 1990′, raport coordonat de Sorin Ilieşiu, elaborat sub egida Departamentului pentru analiza crimelor neocomunismului în România din cadrul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, publicat la 11 iunie 2009.
În 13 iunie 2009, prof. Vladimir Tismăneanu, membru de onoare al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului Monica Lovinescu pentru investigarea crimelor comuniste şi neocomuniste, a considerat că ‘Raportul coordonat de Sorin Ilieşiu se situează în prelungirea logică şi firească a documentului pe baza căruia preşedintele Traian Băsescu a condamnat regimul comunist din România drept ilegitim şi criminal. Cu minuţioasă pasiune, îmbinând obiectivitatea cu o atitudine critică în raport cu samavolniciile, abuzurile, uzurpările şi imposturile specifice regimului de restauraţie de FSN şi simbolizat de Ion Iliescu, acest Raport deschide, o sper din suflet, acea dezbatere naţională fără de care rămânem blocaţi în derizoriul mlăştinos al minciunii.’

Serviciului Roman de Informatii – SRI

Domnului George-Cristian MAIOR, Directorul SRI
29 martie 2010

Stimate Domnule Director,

Asociatia 21 Decembrie 1989 Bucuresti a luat act de declaratia Dumneavoastra prin care va exprimati regretul pentru actiunile daunatoare facute in numele si pe seama institutiei in anul 1990 – declaratie pe care o considera salutara.
Totusi, laolalta cu alte parti vatamate, Asociatia 21 Decembrie considera ca o declaratie cu referire directa mineriada, la aceste regretabile actiuni, ar constitui o necesara si aspteptata delimitare de manifestarile retrograde,  fara precedent in istoria postdecembrista.
Asociatia 21 Decembrie  foloseste acest prilej pentru a reaminti si a reinnoi solicitarea precedenta facuta si fostului director, prin dl. Sorin Iliesiu, de a fi puse la dispozitia investigatorilor, a partilor vatamate si a Curtii Europene a Drepturilor Omului – asa-numitele dosare ‘Dambovita’ implicand cadre si operatiuni ale SRI cu privire la represiunea asupra manifestantilor din Piata Universitatii.

Cu aleasa consideratie,
Asociatia 21 Decembrie
Presedinte Teodor MARIES
prin  Av. Antonie POPESCU

Serviciului Roman de Informatii – SRI

Domnului George-Cristian MAIOR, Directorul SRI
3 octombrie 2007

Stimate Domnule Maior,

La scrisoarea pe care v-am adresat-o în 11 sept. 2007, am primit prin poştă răspunsul nr. 83978/28.09.2007 semnat anonim de Şeful Biroului de relaţii cu publicul al SRI, răspunsul fiind adresat doar unuia dintre semnatarii scrisorii noastre către dvs..
Cu toate că SRI ar trebui să acţioneze punctual şi la obiect, răspunsul SRI nu se referă la solicitarea noastră punctuală.
Cităm din scrisoarea noastră către dvs.: ‘În spiritul Apelului din 11 martie 2007 pentru Adevărul despre istoria recentă a României, semnat de peste 750 de intelectuali, de şase ONG-uri civice şi de două sindicate de peste un milion de membri, în numele acestor semnatari, vă solicităm să asiguraţi accesul neîngrădit al procurorilor – care cercetează evenimentele din 13-15 iunie 1990 – la dosarul ‘Dâmboviţa’ aflat în arhiva Serviciului Român de Informaţii. Menţionăm că rapoartele din dosarul grupului ‘Dâmboviţa’ au ca subiect monitorizarea celui mai lung miting anticomunist din istorie, respectiv manifestaţia anticomunistă din Piaţa Universităţii din aprilie-iunie 1990, precum şi reprimarea bestială a acesteia, a presei independente, a societăţii civile şi a partidelor istorice, în 13-15 iunie 1990′.
Cităm din răspunsul SRI: ‘Vă comunicăm că, urmare cererilor formulate în dosarul nr.75/P/1998 de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia procurorilor militari toate datele, informaţiile şi documentele identificate la nivelul instituţiei, sens în care a răspuns cu celeritate tuturor solicitărilor formulate’.
Din acest răspuns se deduce că SRI a pus deja la dispoziţia procurorilor dosarul ‘Dâmboviţa’ care are o foarte mare valoare în cercetarea penală şi istorică.
Pentru a lămuri situaţia, am luat imediat legătura cu procurorii militari care au afirmat că SRI nu le-a pus la dispoziţie dosarul ‘Dâmboviţa’, solicitat de peste un an. Mai mult, procurorii au afirmat că puţinele documente puse la dispoziţie de SRI sunt lipsite de orice interes.
Stimate Domnule Director al SRI, este inacceptabilă o asemenea dezinformare făcută în vechiul stil comunist. Cel mai grav este că SRI încearcă să blocheze accesul procurorilor la cercetarea terifiantelor crime ale istoriei recente a României.
Vă cerem să luaţi măsurile care se impun, să acţionaţi pentru ca dosarul ‘Dâmboviţa’ să fie urgent pus la dispoziţia procurorilor, şi să informaţi imediat – printr-un comunicat de presă – opinia publică despre acest subiect având o miză esenţială pentru România antitotalitară.
3 octombrie 2007

Cu încrederea că accesul la propria istorie trebuie să fie liber şi neîngrădit,

Sorin Ilieşiu – Alianţa Civică
Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România
Teodor Mărieş – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Antonie Popescu – Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990
George Costin – Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989
Nicu Bănuţoiu – Asociaţia Adevăr şi Dreptate
Pompiliu Alămorean – Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara

IMPLICAREA SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII

(Notă: capitolul ‘Implicarea Serviciului Român de Informaţii’ face parte din ‘Raportul-rechizitoriu despre fratricidul din 13-15 iunie 1990′, coordonat de Sorin Ilieşiu, elaborat sub egida Departamentului pentru analiza crimelor neocomunismului în România din cadrul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, publicat la 11 iunie 2009)

Pe tot timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii, Serviciului Român de Informaţii a infiltrat agenţi care au monitorizat activităţile zilnice ale manifestaţiei din Piaţa Universităţii, persoanele implicate în organizarea manifestaţiilor, lideri de opinie, persoane care s-au adresat manifestanţilor de la balconul Universităţii. Pentru toate aceste persoane au fost întocmite dosare informative şi, în baza acestora, în seara zilei de 12 iunie 1990, între orele 22-24, generalul Stan, adjunct al şefului Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, a furnizat numele, adresele şi fotografiile celor care urmau să fie arestaţi în 13 iunie 1990.
Aceste date au fost folosite de către echipele compuse din cadre ale Serviciului Român de Informaţii, poliţişti şi mineri în zilele următoare pentru descinderi la: sediul Societăţii Scriitorilor Români, sediul central al PNŢCD, sediul ziarului ‘Viitorul’ al PNL, sediul Ministerului Economiei Naţionale – Direcţia Avizare şi Investiţii din imobilul în care era sediul PNL, sediul Centrului de calcul al Universităţii Bucureşti, sediul Intreprinderii poligrafice ‘I.R.’, sediul ziarului ‘România liberă’, sediul Institutului de Arhitectură ‘Ion Mincu’, sediul central al PNL, sediul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, sediul PNŢCD sector 1, sediul UMRL, sediul Editurii ‘Orizont contemporan’, sediul revistei ‘Europa’, sediul Partidului Ţărănesc Român, sediul AFDPR, sediul PNL sector 4, sediul PNŢ sector 4, sediul PNL sector 5, sediul Partidului Liber-Democrat sector 5, sediul PSDR sector 5, ‘Rota Romanian Tour’ sector 5, sediul Societăţii Comisia Naţională pentru Standarde, Metrologie şi C
alitate, sediul Asociaţiei Femeilor din România, sediul PNŢ sector 6, sediul Ligii Studenţilor, sediul Universităţii Bucureşti, sediul Facultăţii de Drept din Bucureşti, precum şi la domiciliile unor lideri din opoziţie (Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Radu Câmpeanu, Petre Mihai Băcanu ş.a.).
Ofiţerii Serviciului Român de Informaţii au condus direct grupurile de mineri în Bucureşti precum şi la diverse locaţii din capitală. Astfel, căpitanul Cămărăşescu Nicolae a coordonat venirea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, şi a dirijat grupurile de mineri din capitală pentru a ataca sediul ziarului ‘România liberă’ precum şi sediul asociaţiei studenţilor de la Facultatea de Drept. Maiorul Pinţa – adjunctul SRI Gorj, şi maiorul Bondoc Viorel de la SRI Gorj, au mobilizat minerii de la mina Albeni, jud. Gorj, precum şi din bazinul Motru, conducându-i până în Piaţa Universităţii din Bucureşti în ziua de 14 iunie 1990.
Personal, şeful Serviciului Român de Informaţii, Măgureanu Virgil, a coordonat acţiunile subordonaţilor săi şi ale minerilor în Piaţa Universităţii şi este edificatoare în acest sens afirmaţia lui Miron Cozma care a declarat că în momentul în care a ajuns în Piaţa Universităţii a fost întâmpinat de către Virgil Măgureanu care l-a condus în clădirea Institutului de Arhitectură ‘Ion Mincu’ încercând să-l convingă că studenţii aveau arme la subsolul acestei clădiri, arătându-i câteva arcuri şi arme sportive de tir, ce se aflau într-un rastel asigurat în sala de sport a instituţiei sus-amintite.
La fel, ofiţerii SRI au condus atacul minerilor la sediul PNŢCD precum şi la sediul PNL, dar şi la domiciliul lui Ion Raţiu pe care le-au vandalizat într-un stil barbar prin distrugerea tuturor bunurilor găsite, incendierea acestora şi furtul unor importante sume de bani şi documente din casa lui Ion Raţiu, dar şi de la sediul PNŢCD.
Faţă de cele de mai sus rezultă că ofiţerii Serviciului Român de Informaţii s-au implicat direct în următoarele acţiuni: monitorizarea manifestaţiilor din Piaţa Universităţii; planificarea intervenţiei împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii în seara de 12 iunie 1990; stabilirea orei de intervenţiei; organizarea grupurilor de intervenţie şi ţintele de acţiune pentru aceste grupuri prin furnizarea de nume, adrese şi fotografii ale pesoanelor ce urmau să fie arestate precum şi a locaţiilor partidelor din opoziţie, a ziarelor independente şi a locuinţelor liderilor opoziţiei care au fost devastate, incendiate şi distruse; coordonarea grupurilor de mineri ce au acţionat în zonele menţionate mai sus.
‘GRUPUL DÂMBOVIŢA’ din cadrul Serviciului Român de Informaţii a monitorizat persoane care au participat la manifestaţia din Piaţa Universităţii, întocmind liste precum:
- ‘Lista persoanelor cunoscute ca INCITATORI’
- ‘Lista cu STRĂINII implicaţi în acţiuni destabilizatoare’
- lista cu ‘Cetăţeni STRĂINI care au făcut aprecieri mai deosebite în legatura cu manifestaţiile destabilizatoare din Piaţa Universităţii’
- ‘Lista persoanelor cunoscute ca PARTICIPANŢI la acţiuni violente’
- ‘Lista persoanelor cunoscute ca ORGANIZATORI’
- ‘Lista persoanelor cunoscute că au obţinut FOLOASE MATERIALE’

Cităm din ‘Lista persoanelor cunoscute ca INCITATORI’:
Angelescu Florea, fiul lui Nicolae şi Maria, născut la 1933.01.22, în Serbăneşti, jud. Argeş, de profesie economist la intreprinderea Ascensorul, domiciliat în Bucureşti sector 2, Şoseaua Colentina nr.51, bl.R11, sc.1, ap.2, este unul din incitatorii cei mai înrăiţi, care a participat zilnic, însoţit de fiul său Angelescu Florin Mugur, la acţiunile din Piaţa Universităţii, instigând tinerii la manifestări violente.
Dinu Gheorghe, fiul lui Marin şi Maria, născut la 1930.11.03, în Corneşti, de profesie inginer la Institutul de Cercetări şi Proiectări Farmaceutice, domiciliat în Bucureşti, fost ministru la Ministerul Industriei Chimice, funcţie pe care-a ocupat-o cu sprijinul Elenei Ceauşescu, fiind unul dintre apropiaţii acesteia încă din perioada când cel în cauză lucra la ICECHIM. A participat de mai multe ori la mitingul ne autorizat din Piaţa Universităţii, unde a incitat pe cei prezenţi la acte de dezordine şi acţiuni destabilizatoare.
Constantinescu Junia (Jovin), fiica lui Emil şi Ecaterina, născută la 1938.06.16, în Giurgiu, jud. Giurgiu, de profesie asistentă univeristară la Institutul Medico-Farmaceutic, Facultatea de Stomatologie, domiciliată în Bucureşti sect.1, str. Schitu Măgureanu nr.19, ap.13, este fiica doctorului Jovin, fostul medic a lui Iuliu Maniu. A participat tot timpul la demonstraţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, iar după încetarea acestora a incitat studenţii să reia asemenea acţiuni.

Cităm din ‘Lista cu STRĂINII implicaţi în acţiuni destabilizatoare’:
Giorgio Marapoldi, secretar 1 la Ambasada Italiei, a susţinut activ manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, asigurînd mîncare şi băutură pentru participanţi. Totodată, a fost semnalat cu preocupări de natură informativă, folosindu-se de guarzii misiunii, care au relaţii cu unii tineri români.
Nedela Ahmed Abughula, cetăţean libian, student la Institutul de medicina şi farmacie, a fost semnalat în mai multe rînduri printre manifestanţi impreună cu doi conaţionali: Mustafa Salem şi Rashad Ahmed. Pe lîngă culegerea de informaţii acesta a desfăşurat şi acţiuni de incitare a demonstranţilor, distribuind din autoturismul CD-1035 mai multe fotografii cu preşedintele CPUN (Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională) Ion Iliescu alături de Manea Manescu şi Nicolae Ceauşescu.
Jean Claude Mignon şi Jean-Michel Ferrand, reprezentanţi în Adunarea Naţională a Franţei, în ziua de 4 mai 1990 s-au pronunţat de la balconul Universităţii pentru demisia guvernului provizoriu.
Tendler Richard şi Baukhey Francisc, turişti americani, au incitat la acte destabilizatoare, aprobând poziţia violentă a unor participanţi.
Jan Kokes, ziarist, cetăţean cehoslovac, a fost prezent în fiecare seară în Piaţa Universităţii, uneori făcînd chiar două-trei deplasări în zonă pentru a se documenta la faţa locului în legătură cu desfăşurarea evenimentelor.

Cităm din lista cu ‘Cetăţeni STRĂINI care au făcut aprecieri mai deosebite în legatura cu manifestaţiile destabilizatoare din Piaţa Universităţii’:
Jonathan Lamb, secretar I la Ambasada Angliei, acreditează ideea că ‘actualii guvernanţi ai României au zilele numărate’ şi dă ca termen limită lunile septembrie – octombrie a.c. (N.R.: 1990).
Aleksic Sreten, ministru consilier la Ambasada R.S.F. Jugoslavia, a afimat că ’s-a intensificat activitatea de culegere a informaţiilor de către diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, intrucit evenimentele se succed cu o mare rapiditate’, iar ’situaţia este ca un cazan în clocot, al cărui capac nu va intîrzia să sară’.
Ambasadorul englez Michael Atkinson a afirmat că ‘potrivit opiniilor exprimate in cercuri ale partidelor istorice, acţiunea din 13 iunie 1990 a fost precipitată de măsurile întreprinse in Piaţa Universităţii de organele de ordine.
Colonelul Sandor Aradi, ataşat militar, foloseşte orice ocazie pentru a acuza guvernul şi preşedintele României că ‘nu au dialogat cu demonstranţii şi au chemat minerii in Bucureşti pentru a acţiona cu violenţa’, El afirmă frecvent că ’statul român este destabilizat, nesigur, ceea ce ne obliga sa avem rezerve in relaţiile noastre cu el şi greu va capătă încrederea noastră’.
Wilhelm Straub, director în Ministerul de externe al R.F. Germane, responsabil cu probleme speciale, a dezvăluit că ‘Helmuth Kohl, cancelarul R.F.G. este îndatorat Ungariei pentru serviciile nepreţuite pe care aceasta le-a adus in procesul de reunificare a celor două Germanii. Ungaria a primit mulţi bani de la R.F.G. pentru a organiza acele treceri masive de cetăţeni est-germani din Ungaria in Austria. In plus, grupurile minoritare de unguri din Jugoslavia, Cehoslovacia şi România au fost cele care, din dispoziţii superioare, au organizat şi condus procesul de destabilizare a regimurilor comuniste din aceste ţări’. Straub a mai arătat că ‘există un consens intre guvernele ţărilor NATO, de a boicota eforturile României şi in primul rind ale preşedintelui pe linia stabilizăriij situaţiei politico-economice a ţării, Tările NATO sprijină partidele istorice şi in primul rind pe Ion Raţiu’.
Reinaldo Alvarez Cordero, corespondent de presă cubanez a fost de asemenea, prezent în Piaţa Universităţii pentru a se documenta în legătură cu declanşarea şi desfăşurarea activităţilor turbulente apreciind că ‘evenimentele în cauză au un rol exclusiv destabilizator, fiind puse la cale de elemente legionare, precum şi de forţe oculte din exterior interesate în destabilizarea României’

Cităm din ‘Lista persoanelor cunoscute ca PARTICIPANŢI la acţiuni violente’:
Balaci Alexandru, fiul lui Emil şi Gabriela, născut la 1967.09.18, în Bucureşti, fără ocupaţie, domiciliat în Bucureşti sect.2 şos Colentina nr 7 bloc OD40 ap 19, a participat frecvent la manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii în perioada aprilie-iunie 1990. După ce a luat parte la acţiunile violente din 13 06 1990 s-a ascuns cîteva zile în provincie. In luna august 1990 a fost prezent în Piaţa Universităţii, participînd la manifestaţie împreună cu părinţii săi, Balaci Emil şi Balaci Gabriela.

Cităm din ‘Lista persoanelor cunoscute ca ORGANIZATORI’:
Andronescu Ion, fiul lui Constantin şi Sultana, născut la 1940.12.24, în comuna Panatău jud. Buzău, de profesie inginer constructor, fără ocupaţie, domiciliat în Bucureşti, sect.5, str. Vînători nr.17, ap.6 (flotant fără viză) a făcut parte dintre organizatorii manifestaţiilor neautorizate din Piaţa Universităţii în perioada aprilie-iunie şi în august 1990.
Acesta ştie pe un anume George, care i-a spus în jurul datei de 16-18.06.1990, că ‘vine din munţi unde deţine armament şi veste antiglonţ’. Aceştia au mai discutat că pînă în septembrie 1990 se va acţiona prin explozii, incendii si greve în marile întreprinderi din Bucureşti, unde au oameni de încredere, în scopul destabilizării situaţiei din ţara şi compromiterii preşedintelui, pentru a-1 determina să demisioneze.
Anghel Alexandru, fiul lui Marin şi Elena, născut la 1962.07.11, în Bucureşti, de profesie profesor de sport, specialitatea patinaj artistic la Clubul Sportiv Şcolar Ploieşti, domiciliat în Bucureşti, sect.2, str. Avrig nr.9-19, a participat la manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, fiind unul din iniţiatorii grupurilor de manifestanţi ce au declanşat evenimentele din 13-15.06.1990. In prezent participă activ la ‘acţiunile spontane’ din Piaţa Universităţii.
Despre acesta se cunoaşte că are rude în SUA, proprietari ai unei case de mode din New-York de la care primeşte publicaţii în limba româna conţinînd articole antiromâneşti şi incitatoare, pe care le duce la locul de muncă, unde iniţiază discuţii cu caracter destabilizator.
Babaraica Mihai, fiul lui Timofte şi Afanasia, născut la 1921.11.13, în Comorod-Tighina, UPSS, de profesie lăcătuş-mecanic, în prezent pensionar, domiciliat în Bucureşti, sect.3, str. Agricultori nr.137, ap.1, a participat la manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, fiind organizatorul unui grup de rezistenţă din rîndul demonstranţilor şi difuzînd fiţuici cu conţinut incitator.
Dincă Dumitru, din comuna Crevedia, jud.Dîmboviţa, de 40 ani, muncitor, fără ocupaţie, a fost organizatorul principal al manifestaţiilor neautorizate din Piaţa Universităţii în perioada aprilie-iunie 1990 şi a participat activ la actele de violentă din 13 iunie a.c.
Duma Cristian, fiul lui Mateiu şi Felicia, născut la 1954.06.19, în Bucureşti, de profesie tehnician constructor, domiciliat în Bucureşti, sect.3. Aleea Perişoru nr.3, bl.H35, et.3, ap.27, tel 304588, este unul dintre organizatorii manifestaţiilor neautorizate din Piaţa Universităţii, inclusiv din data de 13 iunie 1990. Este vizitator al unor ambasade şi cu legături în rîndul unor membri marcanţi ai opoziţiei din ţara şi străinătate, contestatar fervent al Preşedintelui, guvernului şi al unor organe de stat.
Susţine că a organizat blocarea zonei Universităţii, amplasarea de corturi, înscrierea individuală a participanţilor la manifestaţii şi că întreprinde constant, de mai multe luni, demersuri pentru înfiinţarea unui post independent de televiziune, sens în care a făcut şi continuă să facă deplasări în străinătate pentru a obţine influenţă şi sprijin material.
Potrivit afirmaţiilor sale, este cunoscut la Ambasada Americana din Bucureşti care, dealtfel, i-a făcut recomandarea scrisă, semnată de ambasador şi consul către ambasadele Franţei, Belgiei şi Elveţiei pentru acordarea de vize de intrare, fără chemare, finalitatea declarată fiind obţinerea de sprijin pentru crearea postului independent de televiziune. Posedă în acest sens documente în limba engleza în care se specifică faptul că are calitate de reprezentant al societăţii române constituită în acest scop. Pe aeroportul din Geneva 1-a contactat pe Petre Mihai Băcanu, cu care a convenit să colaboreze. A intrat in posesia unor copii după materialele scrise de Dumitru Mazilu cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990, pe care le-a introdus în ţara cu intenţia de a fi publicate.
La Geneva a luat legătura cu preotul Calciu Dumitreasa din SUA, stabilind detalii relative la vizita pe care o va efectua în ultima parte a acestui an împreună cu un cunoscut pentru obţinerea ajutorului financiar de circa 150 milioane dolari,
Susţine că ‘pîna în luna decembrie a.c., Preşedintele României va fi obligat sa demisioneze datorită protestelor organizate’.
Rădulescu Octavian, fiul lui Alexandru şi Elena, născut la 1930.02.17, în Bucureşti, pensionar, domiciliat în sect.2, str. Măgura Vulturilor nr.16, et.1, ap.2, este cunoscut ca unul dintre organizatorii principali ai manifestaţiilor din Piaţa Universităţii în perioada aprilie-iunie 1990 si a acţiunilor violente din 13 iunie 1990.

Cităm din ‘Lista persoanelor cunoscute că au obţinut FOLOASE MATERIALE’:
Blendea Simion, fiul lui Gheorghe şi Constanţa, născut la 1957.11.16, în comuna Peştiţani jud, Gorj, angajat la IMGB, domiciliat în jud. Gorj, comuna Peştişani, a afirmat faţă de unii cetăţeni din comuna natală că împreună cu familia a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii, fapt pentru care a primit suma de 30.000 lei. Fiul acestuia, Daniel, prin intermediul a două tinere de moralitate îndoielnică, organizează grupuri de persoane (de regulă neîncadrate în muncă) cu care se deplasează la Bucureşti pentru acţiuni destabilizatoare.
Damian Liviu loan, fiul lui Alexandru şi Alexandrina, născut la 1955.10.10, în Bucureşti, fără ocupaţie, domiciliat în Bucureşti, sect.3, Aleea Şcolarilor nr.10, bl.S24, sc.1, ap.43, element aventurier, afacerist şi violent, în perioada aprilie-iunie şi august 1990, a participat la manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, fiind platit cu sume mari de bani.
Ionescu Aurel, fiul loan şi Varvara, născut la 1931.03.23, în Bucureşti, de profesie inginer la DPTc, domiciliat în Bucureşti, sect.4, Aleea Stănila nr.6, bl.H10, sc.6, ap.119, a participat frecvent la manifestaţiile neautorizate din Piaţa Universităţii, şi dispunea de mari sume de valută. De la locul de muncă a atras la această activitate pe Sora Marieta, electromecanic, Suciu Ioana, electromecanic, Chiritescu Mihaela, electromecanic si Enache Virgil electromecanic. Aceştia, în schimbul unor sume de bani, inclusiv valută şi alte obiecte de provenienţa străină, au mers în timpul liber şi au manifestat în Piaţa Universităţii.

Un comentariu

13 ian 2010

Ministerul Public i-a chemat pe revoluţionari pentru a ridica astăzi documente clasificate

Reprezentanţii Ministerului Public i-au informat pe revoluţionarii de la Asociaţia 21 Decembrie că pot veni in aceasta după-amiază la parchet pentru a ridica documente clasificate din dosarul Revoluţiei ce aparţin Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), potrivit NewsIn.

Documentele ar trebui ridicate de la Secţia Parchetelor Militare.

Conform răspunsului trimis de Parchetul General şi făcut public de revoluţionari, MAI a anunţat Ministerul Public în 7 ianuarie că este de acord cu declasificarea acelor documente.

Mai mult, potrivit aceluiaşi document, procesul de declasificare a documentelor ce aparţin MApN este în desfăşurare şi necesită emiterea unei hotărâri de Guvern în conformitate cu standardele naţionale în materie. ”În măsura în care ni se va comunica finalizarea activităţii, vi le vom trimite imediat, neexistând din partea noastră niciun fel de reţinere în acest sens”, arată parchetul în răspunsul către Asociaţia 21 Decembrie.

În acelaşi răspuns, Ministerul Public menţionează că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a spus că nu pot fi declasificate documentele ce le aparţin, ”întrucât conţin informaţii privind organizarea statului român, cu referire la organizarea şi funcţionarea reţelelor de telecomunicaţii speciale, a căror arhitectură este în funcţiune şi în prezent”.

Totodată, reprezentanţii Ministerului Public susţin că instituţiile care şi-au dat acordul pentru declasificarea documentelor sunt CNSAS, SRI şi MAI.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a declarat, marţi, pentru NewsIn, că a intrat pentru a doua oară în greva foamei, după ce Parchetul General nu i-ar fi dat niciun semn în legătură cu demersurile sale de a primi documentele clasificate ale STS şi MApN aflate la dosarul Revoluţiei.

Practic, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie este nemulţumit că nu a primit de la Ministerul Public toate documentele clasificate aflate la dosarul Revoluţiei, după ce SRI şi CNSAS au fost de acord ca o copie a acestora să fie remisă Asociaţiei. “Parchetul General ar fi trebuit să îmi dea aceste documente. Două instituţii-respectiv SRI şi CNSAS, au fost de acord să fie date, dar de la celelalte două nu am primit nimic, adică de la Armată şi STS”, a afirmat Mărieş.

Teodor Mărieş a mai fost în greva foamei anul trecut, timp de 2 luni şi jumătate, pe motiv că nu i s-a permis să fotocopieze toate actele din dosarul Revoluţiei, inclusiv documente clasificate. Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a ajuns chiar la spital în timpul grevei, având probleme cu stomacul şi cu respiraţia. Mărieş a renunţat la grevă după ce o parte din documentele solicitate i-au fost predate.

Accesul la dosarul Revoluţiei a stârnit controverse, după ce revoluţionari conduşi de Mărieş au organizat proteste atât la Parchetul General, cât şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde Asociaţia 21 Decembrie a dat în judecată statul român pentru tergiversarea soluţionării dosarului Revoluţiei.

http://stiri.rol.ro/content/view/533370/9/

Un comentariu

16 oct 2009

Protestul meu extrem a luat sfârşit – scrisoare către Preşedintele Secţiei a III-a a C.E.D.O.

Către:
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Plângerea – dosarul “REVOLUŢIA” – nr. 33810/2007: Asociaţia „21Decembrie 1989 Bucureşti” şi Mărieş (I), Vlase v. România

16 Octombrie 2009

Excelenţei Sale
Dl. Josep CASADEVALL
Preşedintele Secţiei a III-a, CEDO

Excelenţă,

Protestul meu extrem a luat sfârşit.
V-am simţit îngrijorarea justificată de la 2000 de km.
Vă mulţumesc pentru onoarea acordată, ce caracterizează de 50 de ani principiile Înaltei Curţi.
Presa din ţară şi străinătate a reflectat corect acţiunea mea, desfăşurată în limitele legii.
Prin mesajele trimise, opinia publica interesată caracterizează acţiunea ca temerară, mai ales prin finalitatea ei.
Specialişti în drept, într-un final, apreciază precedentul creat după 70 de ani drept unul de referinţa pentru sistemul judiciar din România.
Clasa politică, cu doar 3-4 excepţii, a tăcut.
Declaraţiile publice ale celor 3-4 oameni politici au fost de o ţinută profesională şi morală ce îi onorează.
Serviciile speciale, cu mici excepţii, au acţionat murdar pe întreaga perioadă a desfăşurării protestului, aşa cum o fac împotriva mea de mai bine de 20 de ani.
Dispoziţiile Dvs. susţinute de gestul meu, făcut pentru aplicarea lor în România, au dus la crearea acestui precedent juridic privind părţile vătămate în număr de peste 7.000, în dosarul 97/P/1990.
Dispoziţiile Dvs. procedurale exasperează procurorii şi serviciile speciale care au manifestat o reala rea-credinţă faţă de părţile vătămate din acest dosar. Două dintre aceste instituţii, adică SRI şi STS manifestă în continuare o atitudine sfidătoare faţă de o dispoziţie a CEDO.
Cu toate aceste neajunsuri am decis că respectul faţă de onorata Curte, precum şi invitaţia Dvs. personală mă obligă să opresc protestul.
Nu pot să nu reamintesc Înaltei Curţi că unul dintre motivele grevei a fost întârzierea unei decizii a Curţii privind cele peste 190 de cereri ale colegilor mei.
Luptând de ani de zile pentru apărarea drepturilor omului alături de ei, nu pot să accept judecarea cauzei mele înaintea cauzelor lor. Din acest considerent vă propun să fiu lăsat la rândul miilor de cereri din România, peste 12.000, iar cauzele lor să fie conexate şi judecate alături de cel al Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, Mărieş (I) şi Vlase.
În acest fel consider că trebuie să-mi arăt respectul faţă de colegii mei, parte în acest dosar, onorându-mi astfel funcţia de preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, organizaţie de apărarea drepturilor omului.
Decizia Dvs., domnule Preşedinte, şi neînsemnatul gest al meu în susţinerea acestei cauze drepte a creat multe emoţii, dar a dat speranţa că istoria recentă a României poate fi descoperită cu adevărat începând cu acest proces.
Astfel am dovedit ca avem onoare amândoi, prin aplicarea principiilor Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi prin credinţa în spiritul dreptăţii pentru istorie şi oameni în timp real.
Va asigur, Excelenţă, de întreaga mea consideraţie,

Teodor Mărieş

Un comentariu

15 oct 2009

GREVA FOAMEI 73 – Cronologia zilei

10.30
Teodor Mărieş se întâlneşte cu dl. avocat Ionuţ Matei. Se consultă înaintea predării dosarului privind părţile civile, disjuns din dosarul 97/P/1990 – Asociaţia „21 Decembrie 1989”-Revoluţie.

11.00
Av. Ionuţ Matei şi Teodor Mărieş ajung la Parchetul general unde se întâlnesc cu dl. procuror Liviu Sutiman care le predă dosarul 6/P/2008, disjuns din dosarul Revoluţiei şi aflat în cercetare la Secţia civilă a parchetului. Acesta conţine 310 file.

11.30
Teodor Mărieş ajunge la asociaţie, unde îl aşteaptă pentru o întâlnire mai mulţi colegi.

13.00
Teodor Mărieş stabileşte, împreună cu vice-preşedintele Ion Oancea, programul pentru vineri şi sâmbătă.

14.00
Dl. av. Antonie Popescu îl contactează pe directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Mircea Opriş, care transmite că deocamdată nu şi-a modificat punctul de vedere transmis la Parchet, dar că ar fi disponibil pentru o soluţie de compromis.
În continuare, SRI-ul nu a dat niciun răspuns.
De 20 de ani, ba chiar mai mult, cele 2 servicii îşi oferă „serviciile” faţă de Teodor Mărieş, fără a le fi fost vreodată cerute ori, cu atât mai puţin, dorite. Acum când ar fi fost absolut benefic, în interes naţional, un dialog onest între cele 2 servicii şi dl. Mărieş, deoarece e vorba lucruri sensibile şi la care ne obligă o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, acestea refuză sau reflectează; timp în care, cu răbdare constantă de 73 de zile, Teodor Mărieş reflectează doar dacă va ieşi sau nu din greva foamei. Aceste servicii au aceeaşi atitudine sfidătoare şi chiar impertinentă, atât faţă de eroii din decembrie, de efortul constant de aproape 20 de ani al d-lui Mărieş de aflare a adevărului, cât şi faţă de greva foamei a acestuia din ultimele 73 de zile.

14.10
Vine în vizită ziaristul Răzvan Savaliuc de la cotidianul Ziua, să-l provoace la o cafea pe dl. Mărieş doar-doar o ieşi din greva foamei. Fac schimb de informaţii legate de întâmplările din ultima perioadă şi de reacţiile din presă şi opinia publică faţă de acţiunea în sine.
Dl. Savaliuc îl îndeamnă din când în când pe Doru Mărieş să iasă din greva foamei pentru că e destul, a câştigat, „gata!”

18.00
Teodor Mărieş se întâlneşte la sediu cu dl. Florin Chilian, căruia îi prezintă dosarul Revoluţiei, ca semn de mulţumire pentru eforturile acestuia pe întreaga durată a protestului.
Se fac fotografii, se bea cafea şi cola. Dl. Chilian le ridică moralul tuturor, iar dl. Mărieş reflectează dacă mâine va ieşi din greva foamei.
Dl. Chilian dă câteva sfaturi cu privire la modul de prezentare a dosarelor. Se pun etichete care să marcheze localităţile, locaţiile de provenienţă a probelor adunate la nivel naţional.

21.30
Discuţie telefonică cu av. Antonie Popescu care ne transmite că nu are nici la această oră niciun răspuns de la cele 2 servicii. Şi îl imploră pe Doru Mărieş să iasă din greva foamei, căci nu merită irosit gestul pe care îl face el şi nu are valoare faţă de impertinenţa securiştilor.

22.00
Teodor Mărieş se hotărăşte să meargă la spital să facă o perfuzie, întrebându-se iar dacă mâine iese sau nu din greva foamei.
Cu toţii insistăm să iasă şi să dispară din Bucureşti pentru a începe refacerea.
Doru Mărieş spune zâmbind, dar palid: „Ce ştiţi voi, mă? Staţi să luăm tot. Câinii ăştia muşcă şi când sunt călcaţi de maşină!”

23.00
Ultima oră: Doru Mărieş e iar în perfuzii.

2 comentarii