Istoric

Istoricul asociatiei

Prima asociație de revoluționari din București, este formată de cei care în 21 decembrie 1989 au manifestat împotriva dictaturii în fata forțelor de represiune ale sistemului totalitar. A fost înființată în ianuarie 1990 și adobândit personalitate juridică în urma sentinţei civile nr. 174 din 9 februarie 1990. În continuare pentru obținerea unui sediu și înscrierea de noi membri au început să strângă semnături în fața Intercontinentalului, aproape de locul baricadaei.

Primul președinte al asociației a fost Alexandru Nancu dar la tribunal, pentru înscriere, au fost prezenți Traian Rece împreună cu Tania Șiperco, așa că în acte Traian Rece este consemnat ca primul președinte.

În 1991 la conducerea asociației a fost ales Ovidiu Popescu iar în 1993 Adrian Dumitrescu și vicepreședinte Constantin Aferăriței. La alegerile din 1995 membri prezenți au fost de acord cu realegera lor, fiind în acel moment și parlamentari din partea Convenției Democratice. Pentru că mare parte din membrii existenți pe listele de înscriere nu mai activau, au existat motive de contestare ale acestor alegeri care au generat fracțiuni. Activitatea asociației a fost nereprezentativă.

În 1997, printr-o adunare generală extraordinară, este aleas președinte Constantin Calancea, care nu a fost recunoscut de vechea conducere. Preluarea efectivă a sediului de către noua conducere a fost realizată abia în 24 aprilie 2001, dar şi ulterior asociaţia s-a confruntat cu “acţiuni de forţă şi intimidare din partea unui grup restrîns condus de Adrian Dumitrescu, (…)”

În prezent prședinte este Teodor Mărieş.

Activitati

Asociaţia s-a remarcat în 1990 prin participarea la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În 14 iunie 1990, sediul asociaţiei a fost vandalizat de un grup de mineri conduşi de ofiţeri de la UM 0215 (unitatea de informaţii a Ministerului de Interne). Mai mulţi membri ai asociaţiei au fost batuţi cu bestialitate şi reţinuţi.

În 27 august 2001, sub preşedinţia lui Constantin Calancea, a devenit prima asociaţie de revoluţionari care a editat, prin intermediul editurii “Apollon” din Urziceni, un ziar propriu numit “21 Decembrie”, care după cîteva numere şi-a încetat activitatea din lipsă de fonduri, asociația rămânând datoare cu 160 000 de lei. Director al ziarului era George Călin, iar colectivul de redacţie cuprindea pe Dan Ionescu (redactor şef), Sorin Soare (redactor şef adjunct), Ştefan Boran (secretar general de redacţie).

La sfâșitul anului 2004 domnul Teodor Mărieș și asociaţia fac presiuni pentru redeschiderea dosarelor Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi a mineriadelor din 1990 din punctual de vedere al victimelor și cer schimarea încadrării faptelor în crime împotriva umaniății. Dosarul Revoluției ajungea intr-o lună la terenul de prescriere și s-a redeschis în urma acestor acțiuni.

În 2005 domnul Teodor Mărieș și asociația se alătură societații „Alburnus Maior” și Academiaei Române militând împotriva deschiderii exploatării aurifere cu cianuri la Roșia Montană. Acțiunea a avut ca efect sistarea lucrărilor începute, care conduceau la deșertificarea zonei și distrugerea multor dovezi arheologice.

În 2007, domnul Teodor Mărieş ca președinte al asociaţiei s-a remarcat prin depunerea unei sesizări penale împotriva fostului preşedinte al României Ion Iliescu, care până acum s-a soluționat cu neînceperea urmăririi penale. Romulus Cristea, membru al asociației a lansat un sit şi blog pe internet în numele asociației.

Anul 2008 a debutat prin susținerea acțiunilor revoluționarilor altor asociații. Domnul Teodor Mărieș și asociația „21 Decembrie 1989”, împreună cu alte organizații ale societății civile și de revoluționari au deshis acțiune la CEDO, în februarie depunând o plăngere la Strasbourg, împotriva statului român, pentru stabilirea unor termene rezonabile de soluționare a dosarelor revoluției si mineriadelor, nerezolvate nici după 18 ani. În scopul susținerii acțiunii asociației „ADEVĂRUL ACUM”, împreună cu alte organizații ale societății civile, s-a lansat petiția on line „Apelul pentru Adevăr și Solidaritate”.

istoric realizat de doamna Carmen Alexandrescu