Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989

După 20 de ani de luptă cu birocraţia, disperată, o sătmăreancă a fost astăzi  în a şaptea zi de grevă a foamei pentru drepturile de urmaş de revoluţionar. Împuşcat în coloana vertebrală la Revoluţie, soţul Mariei Jula, decedat în 2008, a fost „uitat“ de  autorităţi.

Cu teancuri de documente şi dosare care îi dau dreptate, Maria Jula a fost şi astăzi în faţa Prefecturii Satu Mare. Doar după şapte zile de greva foamei, sătmăreanca a fost în cele din urmă primită în audienţă la Prefectura Satu Mare.

În cele şapte zile de greva foamei, două interpelări au fost susţinute în Parlamentul României de senatorul Valer Marian pentru ca femeii să i se ofere drepturile câştigate în instanţă. În pofida unei hotărâri judecatoreşti definitive, executorii şi irevocabile, pe care sătmăreanca Maria Jula (50 de ani)  a câştigat-o în instanţă în urmă cu un an, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor a amânat eliberarea certificatului de revoluţionar, cerând în instanţă lămuriri legate de decizia instanţei, alt motiv de amânare a punerii în aplicare a sentinţei.

Două decenii de lupte cu birocraţia

Timp de aproape două decenii, Maria Jula şi soţul acesteia s-au luptat cu birocraţia pentru drepturi care le-au fost refuzate. „Am cerut încă din 1992 certificatul de revoluţionar. După 20 de ani, în care mi-am îngrijit soţul mutilat de gloanţe la Revoluţie, şi am câştigat sentinţe definitive în instanţă, greva foamei a rămas singura soluţie pentru ca să mi se facă dreptate“, a mărturisit Maria Jula. În timpul unui transport de marfă, în data de 19 decembrie 1989, Ioan Jula, şofer, a fost oprit de TAB-urile militarilor, la intrare în Turda. TIR-ul pe care îl conducea a fost răsturnat de tancurile din dispozitivul de control.

Cu puţin timp înainte să moară, în decembrie 2007 Ioan Jula povesteşte, pentru Realitatea TV, ce i s-a întâmplat în decembrie ‘89

<Fugind spre oraş, acesta a fost ajutat de un localnic, Kerekes Alexandru şi fiul acestuia, pentru a ajunge la adăpost. În momentul în care se îndreptau cu autoturismul spre sediul de atunci al FSN, militarii care păzeau clădirea Sfatului Popular, au deschis focul asupra maşinii, rănindu-i grav pe cei trei. Kerekes Alexandru a primit încă din 1992 certificatul de revoluţionar, în timp ce sătmăreanul, împuşcat în coloană, a suferit ulterior o tetrapareză spastică din cauza rănilor provocate de gloanţe, decedând în 2008.

Promisiune de revoluţionar post-mortem

Reprezentanţii Prefecturii Satu Mare au aşteptat nu mai puţin de şapte zile, timp în care sătmăreanca a fost în greva foamei, pentru a se interesa de cazul acesteia. În această dimineaţă, subprefectul Dan Alin a contactat reprezentanţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor pentru a cere lămuriri. „Am luat legătura cu ministrul secretar de stat Adrian Nicolaescu, care mi-a promis că va trimite spre tipărire certificatul de revoluţionar, post-mortem, lui Ioan Jula“, a declarat subprefectul Dan Alin.

Taguri: adevarul despre decembrie 1989, dosarele Revolutiei, justitie, revolutie 89, revolutionari

Trackback URI | Comments RSS