Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989

La 20 de ani de la Revolutia deturnata de o lovitura de stat, in Romania inca au loc dezbateri despre securistii buni si aia rai, desi legea securitatii comuniste cerea cadrelor sa apere regimul. Cei buni au fost, sunt si vor fi cei care aparau interesele statului, iar rai, doar cei care se ocupau de supravegherea romanilor, scrie Ciprian Stoleru in ZIUA, preluata de Romanian Global News.

Nici macar acestia din urma nu au patit ceva. Tortionarul Nicolae Plesita a fost inmormantat in tihna dupa ce a incasat o pensie uriasa pana in ultima zi, in timp ce, spre exemplu, Paul Goma trebuie sa-si cerseasca dreptul de a fi roman, desi cetatenia i-a fost luata abuziv. Plesita este doar unul dintre miile de asasini care au continuat sau continua sa traiasca bine-mersi intr-o tara care, vezi Doamne, a condamnat comunismul. In Parlament.

Explicatia pentru demersuri ca cel al dezbaterii mai sus mentionate poate este faptul ca tot cei din fostul regim comunist sunt la conducerea Romaniei. Ei, copiii lor, rudele lor…

O dezbatere care a avut loc luni pe tema spionajului si diplomatiei si la care au participat istorici si fosti ofiteri de informatii externe a reaprins un adevarat razboi de opinii pe tema diferentei intre securist si spion in timpul regimului comnist.

Dezbaterea privind ”Diplomatia si mediile informative”, organizata de Fundatia Europeana ”Titulescu”, pe marginea volumului ”Agentii marturisiti. Diplomatii si spionajul. O istorie universala”, scrisa de dr. Alexandru Popescu.

Astfel, istoricul Gheorghe Buzatu a apreciat, in cadrul dezbaterii, ca trebuie sa se faca o distinctie clara intre fostii securisti, care faceau politie politica in perioada comunista, si ofiterii care desfasurau activitati de spionaj.

In context, Gheorghe Buzatu a opinat ca distinctia intre spioni si fostii ofiteri de securitate consta in faptul ca acestia din urma desfasurau actiuni de represiune impotriva cetatenilor din propriul stat, in timp ce spionii aparau interesele statului.

Marius Oprea: Spionii Securitatii aparau regimul comunist, nu tara sau patria

Contactat de ZIUA Online pe tema concluziilor dezbaterii organizate de Fundatia Titulescu, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), Marius Oprea, s-a aratat revoltat de aceste concluzii.

El a declarat ca sunt nenumarate cazurile documentate si dovedite facute publice de muntele de documente care se afla la CNSAS, pe care nici unul dintre istoricii Buzatu sau Constantiniu nu le-a consultat, care demonstreaza ca una dintre principalele atributii ale Directiei de Informatii Externe ”era reprimarea exilului. Sunt nenumarate dovezi care se afla in posesia CNSAS si care demonstreaza acest fapt”, a declarat Marius Oprea.

Asertiunea potrivit careia nu trebuie facuta o confuzie intre spion si securist deoarece unul ar apara interesele statului iar celalalt ar practica represiunea, l-a iritat, pe buna dreptate, pe presedintele IICCR.

”Nu este adevarat. In regulamentele Securitatii nu apare nicaieri cuvantul ‘patrie’ sau termenul ‘tara’. Peste tot, in toate regulamentele, fie ca erau securisti care actionau in interiorul Romaniei, fie ca erau securisti care actionau in exteriorul Romaniei, ei aparau interesele regimului comunist. Ei aparau regimul comunist, nu tara sau patria, prin orice mijloace, aceasta era esenta legii de organizare a Securitatii din 1948, care nu fost schimbata de-a lungul timpului”, a declarat Oprea.

Oprea: Dezbaterea de la Fundatia Titulescu este o incercare deschisa de reabilitare a fostei Securitati

Presedintele IICCR considera dezbaterea oraganizata de Fundatia Titulescu drept o incercare deschisa de reabilitare a fostei Securitati. ”Asa ca nici nu ma mira de ce nu am fost invitat, desi mi-am dat doctoratul pe Istoria Securitatii”.

”Daca citim o carte bazata pe documente din arhivele Securitatii scrisa de regretatul Mihai Calin numita ”Culisele spionajului romanesc”, aflam acolo ce coruptie domnea in fosta DIE. Erau practic o fabrica de facut bani pentru Ceausescu, in ultimii douzeci de ani ai regimului comunist actionau ca un fel de intreprindere de comert exterior destinata sa umple cu bani conturile Securitatii, cat si conturile sotilor Ceausescu”, a explicat seful IICCR.

Marius Oprea considera ca nu trebuie facute distinctii intre categorii, ci intre persoane. ”Vinovatiile si nevinovatiile trebuie cuantificate la nivelul fiecarei persoane. Atata vreme cat Serviciul de Informatii Externe (SIE) refuza pana si in momentul de fata sa dea catre CNSAS informatii privind dosarele cadrelor fostei DIE, este dovada unei continuitati atat de personal cat si de mentalitate in acest serviciu. Daca Serviciul Roman de Informatii s-a achitat cel putin relativ onorabil de sarcina de a preda arhiva fostei Securitati catre CNSAS, SIE tergiverseaza la nesfarsit acest proces invocand tot felul de motive, ca tin de siguranta nationala, ca de fapt nu ar avea….”, a continuat Marius Oprea.

DIE, fabrica de bani pentru Securitate si Ceausescu

Marius Oprea a afirmat ca din putinele dosare date de SIE care provin de la fostul sistem de spionaj comunist se disting clar atributiile ‘’securistilor” din afara tarii: ”In primul rand, trebuiau sa dezbine si sa controleze exilul si vedem rezultatul astazi. A doua atributie era spionajul industrial, iar a treia era fabricarea de bani pentru conturile lui Ceausescu. Va dau un exemplu: securisti care lucrau sub acoperire afara, deci spioni, in special sub acoperirea unor firme de comert exterior, erau cei care incasau comisioanele pe produsele exportate. Se incasau comisioane la ciment si la otel, marfurile mari, care treceau prin Crescent, dar mai era si o serie intreaga de firme si firmulete care incasau comisioane incepand de la ghetele galbene facute din piele din Argentina lucrate in lohn in Romania. Acestea erau exportate de aici de Centrala de Comert a Ministerului Industriei Usoare cu 7 dolari perechea, dar exista o firma comisionara a Securitatii care le revindea in Occident cu 8 dolari perechea. Numai din acest caz Securitatea lua Romaniei un dolar la fiecare pereche trimisa in afara de statul roman, banii mergand in conturile Securitatii a lui Ceausescu”, a dezvaluit Marius Oprea pentru ZIUA.

Spionajul romanesc a privatizat Arcom si a facut paguba Romaniei prin afacerea Krivoi Rog

Ca dovada de continuitate si comuniune intre securisti si spioni, Marius Oprea a dat exemplul afacerii Arcom. ”Mai exista o mare intreprindere de constructie in afara Romaniei controlata de Securitate, Arcom. In centrala Arcom lucrau 170 de securisti, astia au si privatizat Arcomul prin MEBO. Printre operatiile mari facute de aceasta firma a fost construirea combinatului de la Krivoi Rog din Ucraina, unde statul roman a bagat sume imense, infernale, enorme, iar banii au disparut si statul roman nu va recupera niciodata macar o parte din acesti bani. Sunt doar cateva exemple care arata ”patriotismul si profesionismul” domnilor care au lucrat in DIE”, a concluzionat Marius Oprea.

Romanian Global News a atras atentia in numeroase randuri asupra prejudiciul imens adus intereselor nationale romanesti de catre angajati ai fostei Directiei de Informatii Externe dar si de urmasi ai acestei structuri de trista amintire, care si-au gasit locul prin noile structuri de securitate ale Romaniei si care au continuat aceleasi practici impotriva comunitatilor romanesti si dupa 1989.

Faptul ca Romania nu are un lobby coerent in marile capitale occidentale este efectul operatiunilor extrem de complexe de infiltrare, compromitere si distrugere a exilului romanesc de catre ofiterii DIE care il serveau pe Ceausescu si partidul comunist. Acum cutii de rezonanta a acestora din presa, dar si din societate civila, incearca reabilitarea lor si ajutati de politicieni cu statut de « acoperit », plasarea lor in categoria celor care au servit Romania si interesele romanesti.

Numai ca dincolo de ocean, in SUA si Canada, ca si in Germania si Franta exista inca martori ai adevaratelor crime antinationale savarsite de aceste slugi ale regimului comunist impotriva emigratiei romanesti. Din pacate o parte dintre ofiterii DIE au ramas infiltrati si dupa 1989 continuand sa otraveasca comunitatile romanesti din afara frontierelor cu minciuna si dezinformare si incercand subordonarea acestora. Ce este mai grav exte extinderea acestei pecingini si asupra comunitatilor romanesti din vecinatate, unde interesele romanesti sunt si mai grav afectate.

Cu siguranta insa, asa cum considera si Marius Oprea, nu trebuie facute distinctii intre categorii, ci intre persoane.

Material adaptat dupa ZIUA