Să vă spun de ce nu dau doi bani pe condamnarea cumunismului de către Băsescu? Păi, fiindcă orice condamnare a unui asemenea monstru trebuie să aibă şi nişte consecinţe. Să aibă o finalitate juridică oarecare, să avem dreptul legal să-i împroşcăm pe vinovaţi cu compot de caise, de exemplu, sau cu fasole bătută. Totul e ca acestă condamnare să nu arate ca o sentinţă cu suspendare dată unui imbecil care, mergînd cu două sute pe oră, ucide un copil pe trecerea de pietoni.

Mă lasă rece condamnările simbolice, ba chiar mă fac să mă întreb dacă nu cumva absenţa consecinţelor nu exprimă un calcul cinic al celui care proclamă solemn sentinţa.

La o lună după ce Băsescu şi-a atras toată stima intelectualităţii fine a României, a tuturor oamenilor pe care i-am stimat şi admirat în sincerii şi frumoşi ani ‘90, cînd îl ascultam pe Liiceanu vorbind de “încremenirea în proiect”, aşadar la o lună de la acel moment se stingea din viaţă Ion Dincă, zis “Te-leagă”.

Era în ianuarie 2007. Cu un an înainte, participînd la ceremonia funerară a Zoiei Ceauşescu, Dincă îşi ieşise uşor din minţi şi-i spusese unui reporter al Adevărului: “Iliescu este o secătură şi din cauza lui s-a ajuns aici, la situaţia copiilor lui Ceauşescu.” Ce făcuse Dincă pînă atunci? Ei, bine, făcuse bani. Mulţi bani. Nu, nu prin firme aflate pe numele lui, dar ce contează asta? Îl deranjase cumva că numele lui se afla în raportul lui Tismăneanu într-un context în care era considerat alături de Ion Iliescu unul dintre cei “vinovaţi de impunerea şi perpetuarea unui sistem bazat pe crimă şi fărădelege”? I don’t think so! Credeţi că s-a simţit vreodată ruşinat? Vă imaginaţi că cineva l-a oprit vreodată pe stradă, măcar dacă l-ar fi recunoscut, pentru a-l întreba de remuşcări?

Mai mult, aveţi bănuiala că partenerii de afaceri ai celor doi gineri ai lui, Badea şi Popoviciu, au avut scupule în a încheia biznisuri profitabile? Aş putea chiar să pariez că mulţi dintre cei care înjurau comunismul din toţi rărunchii priveau cu bucurie la televizor cum începe capitalismul să mijească odată ce cîntarele elecrtonice Altrom invadau piaţa. Era convinşi că ele îi vor împiedica pe vînzători să mai fure la cîntar. Ţin minte cum jubilau părinţii mei. Şi, pe undeva aşa a şi fost; cîntarele electronice au dat fostelor alimentare un damf de occident.

Azi, acum, cu rubrica din agenda sa politică unde scria că trebuie să condamne comunismul bifată, Băsescu n-are nici o taină să spună că nu e bine să blamăm investiţia lui Popoviciu. Păi, chiar aşa! Una-i una şi alta-i alta. Condamnăm comunismul, fireşte, dar asta n-are nici o legătură cu investiţiile masive pe care foştii comunişti sau rubedeniile lor le fac de douăzeci de ani în România. Şi chiar stau şi mă întreb: dacă nu l-ar fi împuşcat băieţii în ‘89 şi diabetul nu l-ar fi căsăpit pe parcurs, cu ce l-ar fi împiedicat mă rog raportul lui Băsescu pe Ceauşescu să devină azi un mare dezvoltator imobliar? Cu absolut nimic, doar uitaţi-vă la Casa Poporului Investements şi vă veţi convinge că nea Nicu avea fler!

Alin Ionescu

Academia Catavencu

APEL CĂTRE MINISTRUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI

pentru respectarea drepturilor omului de către Republica Moldova şi pentru condamnarea pactului Hitler-Stalin

Domnului Cristian Diaconescu – Ministrul de Externe al României

Stimate Domnule Cristian Diaconescu – Ministrul de Externe al României

Vă cerem să condamnaţi încălcarea grosolană a drepturilor omului de către autorităţile Republicii Moldova:

·interdicţia neîntemeiată a sute de cetăţeni români de a vizita Republica Moldova (printre care studenţi şi profesori);

·arestarea, „judecarea” în stil comunist, agresarea şi expulzarea neîntemeiată a cetăţeanului român George Simion (student masterand în istoria comunismului românesc).

Vă solicităm o audienţă pentru a discuta în detaliu aceste probleme.

Stimate Domnule Ministru de Externe, relaţia dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului nu mai trebuie sa fie sub semnul Pactului Hitler-Stalin, condamnat de istorie ca ilegitim şi criminal.

În contextul necondamnării Pactului Hitler-Stalin, vă cerem să acţionaţi pentru:

a). condamnarea, de către forurile competente naţionale şi internaţionale, a Pactului Hitler-Stalin şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale;

b). reunificarea legitimă cu România a teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta Uniune Sovietică (Basarabia, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor) în cadrul Uniunii Europene şi cu acordul forurilor competente internaţionale, în acelaşi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

c). despăgubirea morală şi materială a României faţă de crimele, fărădelegile şi abuzurile comise de Uniunea Sovietică împotriva României şi a cetăţenilor ei, nivelul şi modalităţile de despăgubirie urmând a fi stabilite de o comisie mixtă patronată de foruri competente internaţionale.

Facem aceste cereri conform solicitărilor Proclamaţiei pentru decomunizarea României, lansată la 23 august 2008, la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin.

Cităm argumentele cererilor noastre preluate din textul Proclamaţiei pentru decomunizarea României:

1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea într-un protocol secret interesele sovietice de a anexa ţările baltice, estul Poloniei şi teritoriul românesc Basarabia;

1.2. În iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a ameninţat cu invazia armată imediată, România a fost forţată să cedeze nu numai Basarabia, dar şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, ultimele două neaparţinând niciodată Rusiei;

1.3. Cedarea acestor teritorii a fost “oficializată” de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a trădării intereselor naţionale de către puterea comunistă impusă în România de armata de ocupaţie sovietică;

1.4. Teritoriile româneşti ocupate de Uniunea Sovietică au o suprafaţă de 44.000 km², fiind locuite în momentul cedării de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români; după cedare, aceştia au fost supuşi deznaţionalizării forţate, persecuţiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum şi altor forme de exterminare; teritoriile româneşti au fost masiv colonizate cu populaţii alogene;

1.5. Insula Şerpilor, teritoriu românesc din Marea Neagră, a fost anexată printr-un alt abuz, în anul 1948, de Uniunea Sovietică.

Stimate Domnule Ministru de Externe, actul unirii Basarabiei cu România a fost votat de Sfatul Ţării din Basarabia la 27 martie 1918 şi a avut următorul text: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna! Semnează: Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan”.

Stimate Domnule Ministru de Externe, protestăm că Eugeniu Rusu, cetăţean moldovean de etnie română, a fost recent arestat de autorităţile din Republica Moldova pentru că a organizat un miting la Chişinău, cu ocazia împlinirii a 91 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

30 martie 2009

Cu încrederea că aveţi datoria să acţionaţi pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin şi consecinţele lui ca ilegitime şi criminale,

Sorin Ilieşiu – iniţiator, vicepreşedintele ALIANŢEI CIVICE, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htmhttp://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

ASOCIAŢIA 21 DECEMBRIE 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

SOCIETATEA TIMIŞOARA, Preşedinte – Florian Mihalcea

GRUPUL DE ACŢIUNE NOII GOLANI

ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA – organizaţia Bucureşti, Cristinel Dumitrescu – Preşedinte

BLOCUL NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR 1989, George Costin – Preşedinte executiv

FUNDAŢIA „TIMIŞOARA ’89”, Preşedinte – Petru Ilieşu

FUNDAŢIA MEMORIA – filiala Argeş [Experimentul Piteşti], prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte

FUNDAŢIA CORNELIU COPOSU, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu

SENIORII LIGII STUDENŢILOR DIN UNIVERSITATEA BUCUREŞTI 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

FUNDAŢIA CULTURALĂ TIMPUL, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

ASOCIAŢIA CIVES, Ioan Roşca – Preşedinte

CONSILIUL MONDIAL ROMÂN, Ştefana Bianu - Vicepreşedinte

FUNDATIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, Daniela Soros - Vicepreşedinte

ASOCIAŢIA ROMÂNILOR DIN AUSTRALIA, Mihai Maghiaru – Preşedinte

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A LUPTĂTORILOR PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI, Ionel Leşu – Preşedinte

SINDICATUL NAŢIONAL AL ŢĂRANILOR ŞI AL PROPRIETARILOR ROMÂNI, Dan Drăghici – Preşedinte

ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A CADRELOR DIDACTICE – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

ASOCIAŢIA SCRIITORILOR ROMÂNI ŞI GERMANI DIN BAVARIA, Radu Bărbulescu – Preşedinte

ASSOCIATION CULTURELLE ET AMICALE ROUMAINE, Gabriel Penciu – Preşedinte

L'ALLIANCE BELGO-ROUMAINE, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

ORGANIZAŢIA NEGUVERNAMENTALĂ ECOMONDIA, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte

CONSILIUL ROMÂN AMERICAN, Neculai Popa - Preşedinte

ASOCIAŢIA COPIILOR REVOLUŢIEI, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

ASOCIAŢIA ADEVĂR ŞI DREPTATE, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

ASOCIAŢIA APOLITICĂ “SOCIETATEA TÂRGOVIŞTE”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

FUNDAŢIA REDAREA ISTORIEI, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte

FUNDAŢIA IOAN BĂRBUŞ, Anca Maria Cernea - Preşedinte

FEDERAŢIA NAŢIONALĂ OMENIA A PENSIONARILOR (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

GRUPUL VĂDUVELOR DE EROI MARTIRI

PROCLAMATIA

PENTRU DECOMUNIZAREA ROMANIEI¹

Reformarea Romaniei postcomuniste si reconcilierea nationalasunt posibile numai prin decomunizare.

1.0. Avand in vedere ca:

1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea intr-un protocol secret interesele sovietice de a anexa tarile baltice, estul Poloniei si teritoriul romanesc Basarabia;

1.2. In iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia armata imediata, Romania a fost fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si nordul Bucovinei si tinutul Hertei, ultimele doua neapartinand niciodata Rusiei;

1.3. Cedarea acestor teritorii a fost “oficializata” de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a tradarii intereselor nationale de catre puterea comunista impusa in Romania de armata de ocupatie sovietica;

1.4. Teritoriile romanesti ocupate de Uniunea Sovietica au o suprafata de 44.000 km², fiind locuite in momentul cedarii de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici romani; dupa cedare, acestia au fost supusi deznationalizarii fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv in lagare de munca in Siberia), asasinatelor in masa, precum si altor forme de exterminare; teritoriile romanesti au fost masiv colonizate cu populatii alogene;

1.5. Insula Serpilor, teritoriu romanesc din Marea Neagra, a fost anexata printr-un alt abuz, in anul 1948, de Uniunea Sovietica.

1.6. Presedintele si Parlamentul Romaniei au datoria morala si dreptul legitim sa condamne Pactul Hitler-Stalin si consecintele lui ca ilegitime si criminale.

1.7. Presedintele si Parlamentul Romaniei vor actiona pentru:

1.7.1. condamnarea, de catre forurile competente internationale, a Pactului Hitler-Stalin si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale.

1.7.2. reunificarea legitima cu Romania a teritoriilor romanesti anexate abuziv de fosta Uniune Sovietica (Basarabia, Nordul Bucovinei, tinutul Hertei si Insula Serpilor) in cadrul Uniunii Europene si cu acordul forurilor competente internationale, in acelasi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

1.7.3. despagubirea morala si materiala a Romaniei fata de crimele, faradelegile si abuzurile comise de Uniunea Sovietica impotriva Romaniei si a cetatenilor ei, nivelul si modalitatile de despagubirie urmand a fi stabilite de o comisie mixta patronata de foruri competente internationale.

1.8. Parlamentul, sustinut de Presedintele Romaniei, va adopta punctul 9 al Declaratiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul, prin care se cere „stabilirea datei de 23 August, data semnarii pac­tu­lui dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribben­trop-Molotov, ca zi comemorativa a victimelor regi­murilor­ nazist si comunist”.

2.0.Parlamentul Romaniei, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, va adopta o declaratie explicita de asumare a urmatoarelor documente:

2.1. Discursul din 18 Decembrie 2006 al Presedintelui Romaniei in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, discurs devenit act oficial al statului roman pentru condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal in baza Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR).

2.2. Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.

3.0. Parlamentul si Guvernul, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, au datoria sa adopte cat mai curand posibil legile decomunizarii, din urmatoarele considerente:

3.1. Poporul roman a respins totalmente comunismul inainte ca acesta sa-i fie impus prin forta armata de catre Uniunea Sovietica. Dintre toate tarile europene, Romania interbelica a fost tara cu cei mai putini comunisti raportat la numarul populatiei. La 23 august 1944, PCR avea numai 80 de membri in Bucuresti si mai putin de 1000 in intreaga tara. Mentionam ca in 1938 Romania avea 316 710 km² si 19.933.802 locuitori. Inainte de sovietizare, comunistii reprezentau sub 0,005% din populatia Romaniei.

3.2. Comunismul a fost impus impotriva vointei poporului roman exprimata la alegerile din noiembrie 1946 castigate in realitate cu o majoritate covarsitoare de opozitia anticomunista care a obtinut intre 70% si 90% din voturi, comunistii inversand rezultatul oficial.

3.3. Poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala.

3.4. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica – Securitatea.

3.5. Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un urias masacru – peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti.

3.6. Conform Raportului final al CPADCR, “comunismul a cazut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode si mentalitati comuniste au continuat sa existe sub diferite forme, unele extrem de grave (…) : a) reprimarea manifestatiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 – aprilie 1990; b) diversiunea etnica de la Targu-Mures din martie 1990; c) reprimarea manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii din Bucuresti (…); d) „mineriadele” din 1991 si 1999. Toate acestea au fost diversiuni si manifestari tipic comuniste”. Majoritatea vinovatilor nu au fost judecati pana in prezent. Dimpotriva, ei au devenit personalitati publice si politice, infestand de aproape 20 de ani societatea romaneasca.

3.7. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Marea coruptie a aparut si s-a mentinut inclusiv datorita nejudecarii acestor crime.

3.8. O parte din clasa politica s-a facut vinovata de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989.Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.

3.9. In 18 Decembrie 2006, regimul comunist din Romania a fost condamnat ca ilegitim si criminal de catre seful statului in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, prin discursul devenit act oficial al statului roman, in baza Raportului final al CPADCR, document edificator si incontestabil, sintetic si analitic (care insumeaza 660 de pagini) elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experti in domeniile abordate. Actul condamnarii comunismului este inceputul renasterii morale a Romaniei si al reconcilierii nationale, cel mai important act din istoria postcomunista a tarii noastre alaturi de aderarea la NATO si integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internationala a regimurilor comuniste.

4.0. Legile decomunizarii Romaniei²:

4.1. Legea cercetarii prin Justitie a crimelor istoriei recente a Romaniei. Finalizarea urgenta a cercetarilor justitiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990 comis impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Cercetarea prin justitie a urmatoarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitoresti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Brasov, 1987; diversiunea etnica din Targu-Mures, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediata a arhivelor lamuritoare fata de aceste evenimente.

4.2. Legea recunoasterii caracterului anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989; recunoasterea Proclamatiei de la Timisoara (martie 1990) si a manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti (aprilie-iunie 1990) ca momente reprezentative ale revolutiei.

4.3. Legea lustratiei anticomuniste.

4.4. Legea declararii crimelor si abuzurilor regimului comunist ca fiind crime impotriva umanitatii si imprescriptibile juridic.

4.5. Legea interzicerii si pedepsirii actelor de apologie a regimului comunist.

4.6. Legea anularii sentintelor de condamnare politica emise de justitia comunista dupa principiile luptei de clasa intre anii 1945–1989; anularea condamnarilor la moarte a celor care au au dat pe fata criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceausescu din 1988 referitor la crimele politice.

4.7. Legea pentru reinhumarea victimelor comunismului ingropate in gropi comune.

4.8. Legea recunostintei fata de luptatorii anticomunisti, fata de fostii detinuti politici; majorarea semnificativa a pensiilor acestora si acordarea de gratuitati.

4.9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: fosti activisti comunisti din nomenclatura PCR, fosti conducatori si tortionari ai Securitatii, fosti conducatori ai Militiei, ai Ministerului de Interne si ai „Justitiei” comuniste.

4.10. Legea desecretizarii si deschiderii arhivelor comuniste si postcomuniste; garantarea accesului liber si neingradit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Nationale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Nationale in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

4.11. Legea impotriva distrugerii, manipularii, falsificarii, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste si postcomuniste; urmarirea penala a faptuitorilor.

4.12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste s.a.).

4.13. Legea reparatiilor fata de fosti cetateni romani exilati sau „vanduti” in perioada comunista.

4.14. Legea prezentarii adevarului referitor la perioada precomunista, comunista si postcomunista in manualele scolare si cursurile universitare de istorie.

4.15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru infiintarea in Bucuresti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea in centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.

4.16. Legea cercetarii prin Justitie a reconsolidarii oligarhiei securisto-comuniste in Romania postcomunista. Confiscarea de catre stat a averilor dobandite prin frauda.

4.17. Legea cercetarii prin Justitie a privatizarilor facute de oligarhia securisto-comunista care a acaparat puterea economica in Romania. Confiscarea de catre stat a fostelor bunuri ale statului privatizate fraudulos si reprivatizarea acestora in beneficiul exclusiv al poporului roman.

5.0. Solicitam Presedintelui Romaniei sa ceara poporului sa-si exprime vointa cu privire la adoptarea dezideratelor si legilor decomunizarii Romaniei, precum si a condamnarii Pactului Hitler-Stalin si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale, printr-un referendum organizat cat mai curand posibil.

5.1. Solicitam Presedintelui Romaniei, Parlamentului, Guvernului, organizatiilor nonguvernamentale, sindicatelor, tuturor cetatenilor, mass-mediei, sa se solidarizeze in jurul idealurilor Proclamatiei pentru decomunizarea Romaniei.

5.2. Facem apel la Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Organizatia Natiunilor Unite, Curtea Internationala de Justitie a Natiunilor Unite, sa actioneze pentru decomunizarea Romaniei.

Bucuresti, 23 August 2008 – la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin de la Moscova

Sorin Iliesiu – initiator, vicepresedintele Aliantei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htmhttp://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Vladimir Tismaneanu – presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania

Mihai Sora – scriitor

Asociatia 21 Decembrie 1989, Teodor Maries – Presedinte

Blocul National al Revolutionarilor 1989, George Costin – Presedinte executiv

Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara, dr.Traian Orban - Presedinte

Fundatia Memoria – filiala Arges [Experimentul Pitesti], prof.univ.dr Ilie Popa – Presedinte

Fundatia Corneliu Coposu, Rodica Coposu si Flavia Balescu

Seniorii Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Fundatia Culturala Timpul, Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte

Asociatia Cives, Ioan Rosca – Presedinte

Grupul de actiune Noii Golani

Consiliul Mondial Roman, Stefana Bianu - Vicepresedinte

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Daniela Soros - Vicepresedinte

Asociatia Romanilor din Australia, Mihai Maghiaru – Presedinte

Organizatia internationala a luptatorilor pentru apararea drepturilor omului, Ionel Lesu – Presedinte

Sindicatul National al Taranilor si al Proprietarilor Romani, Dan Draghici – Presedinte

Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice – Sectiunea Nationala Romania, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Presedinte

Asociatia Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, Radu Barbulescu – Presedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Presedinte

L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Presedinte

Organizatia Neguvernamentala Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Presedinte

Consiliul Roman American, Neculai Popa - Presedinte

Asociatia Copiilor Revolutiei, Catalin Giurcanu – Presedinte

Asociatia Adevar si Dreptate, Nicolae Banutoiu – Presedinte

Asociatia Apolitica “Societatea Targoviste”, Ilie Petre Stirbescu – Presedinte

Fundatia Redarea Istoriei, jurist Paun Gabriel Virgil – Presedinte

Fundatia Ioan Barbus, Anca Maria Cernea - Presedinte

Federatia nationala Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte

Grupul vaduvelor de eroi martiri

1. “Proclamatia pentru decomunizarea Romaniei” din 23 August 2008 a fost adoptata de cei aproape 400 de delegati la congresul Partidului National Taranesc Crestin-Democrat din 24 August 2008, partid afiliat la Internationala Crestin Democrata in 1987, in timpul dictaturii comuniste cand se afla in clandestinitate.

2. Majoritatea legilor decomunizarii sunt propuse de Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006). Legile decomunizarii sunt, de asemenea, in spiritul urmatoarelor documente: Proclamatia de la Timisoara (martie 1990), Proclamatia pentru Romania (aprilie 2005), Apelul pentru Romania (iunie 2005), Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Apelul pentru condamnarea comunismului (martie 2006), Discursul din 18 Decembrie 2006 al Presedintelui Romaniei in fata Camerelor reunite ale Parlamentului pentru condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal in baza Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Apelul catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European (martie 2007), Apelul pentru Adevar (ianuarie 2008), Rapoartele Comisiei Europene privind Romania (2007, 2008), Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul (iunie 2008)

RomanianTribune, Ziarul românilor-americani editat la Chicago

Editia 187 (Anul 8 Nr. 5) Martie 2009 » ULTIMELE STIRI

http://www.romaniantribune.net/a3788_De_Ziua_Unirii_Basarabiei_Apel_pt_condamnarea_Pactului_Hitler-Stalin_si_pentru_infiintarea_unei_Comisii_Prezidentiale_pentru_analiza_consecintelor_acestuia.aspx

De Ziua Unirii Basarabiei: Apel pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin si pentru infiintarea unei Comisii Prezidentiale pentru analiza consecintelor acestuia

Apel pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin si pentru infiintarea Comisiei prezidentiale pentru analiza consecintelor Pactului Hitler-Stalin

Domnului Presedinte al Romaniei – Traian Basescu

Stimate Domnule Presedinte al Romaniei,

Astazi 27 Martie 2009, de Ziua Unirii Basarabiei cu Romania:

1). Va cerem sa condamnati Pactul Hitler-Stalin si consecintele lui ca ilegitime si criminale.

2). Va cerem sa actionati pentru:

a). condamnarea, de catre forurile competente internationale, a Pactului Hitler-Stalin si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale;

b). reunificarea legitima cu Romania a teritoriilor romanesti anexate abuziv de fosta Uniune Sovietica (Basarabia, Nordul Bucovinei, tinutul Hertei si Insula Serpilor) in cadrul Uniunii Europene si cu acordul forurilor competente internationale, in acelasi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

c). despagubirea morala si materiala a Romaniei fata de crimele, faradelegile si abuzurile comise de Uniunea Sovietica impotriva Romaniei si a cetatenilor ei, nivelul si modalitatile de despagubirie urmand a fi stabilite de o comisie mixta patronata de foruri competente internationale.

3). Va cerem sa infiintati Comisia Prezidentiala pentru Analiza consecintelor Pactului Hitler-Stalin asupra Romaniei si poporului roman.

Facem aceste cereri conform solicitarilor Proclamatiei pentru decomunizarea Romaniei, lansata la 23 august 2008, la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin, ziua in care nazismul si comunismul si-au dat mana. La 23 august 1939, Hitler si Stalin, “doi briganzi totalitari” ai istoriei, au semnat un pact de “neagresiune” si au impartit ceea ce nu era al lor. Acest pact a insemnat inceputul unor dezastre nationale pentru tarile baltice, Polonia si Romania.

Citam argumentele cererilor noastre preluate din textul Proclamatiei pentru decomunizarea Romaniei:

1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea intr-un protocol secret interesele sovietice de a anexa tarile baltice, estul Poloniei si teritoriul romanesc Basarabia;

1.2. In iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia armata imediata, Romania a fost fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si nordul Bucovinei si tinutul Hertei, ultimele doua neapartinand niciodata Rusiei;

1.3. Cedarea acestor teritorii a fost “oficializata” de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a tradarii intereselor nationale de catre puterea comunista impusa in Romania de armata de ocupatie sovietica;

1.4. Teritoriile romanesti ocupate de Uniunea Sovietica au o suprafata de 44.000 km², fiind locuite in momentul cedarii de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici romani; dupa cedare, acestia au fost supusi deznationalizarii fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv in lagare de munca in Siberia), asasinatelor in masa, precum si altor forme de exterminare; teritoriile romanesti au fost masiv colonizate cu populatii alogene;

1.5. Insula Serpilor, teritoriu romanesc din Marea Neagra, a fost anexata printr-un alt abuz, in anul 1948, de Uniunea Sovietica.

Stimate Domnule Presedinte, actul unirii Basarabiei cu Romania a fost votat de Sfatul Tarii din Basarabia la 27 martie 1918 si a avut urmatorul text: “In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia, acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania. Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna! Semneaza: Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii, I. Buzdugan”.

27 martie 2009

Cu increderea ca aveti datoria morala si dreptul legitim sa condamnati Pactul Hitler-Stalin si consecintele lui ca ilegitime si criminale,

Sorin Iliesiu – initiator, vicepresedintele ALIANTEI CIVICE, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htmhttp://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

ASOCIATIA 21 DECEMBRIE 1989, Teodor Maries – Presedinte

ASOCIATIA FOSTILOR DETINUTI POLITICI DIN ROMANIA – organizatia Bucuresti, Cristinel Dumitrescu – Presedinte

BLOCUL NATIONAL AL REVOLUTIONARILOR 1989, George Costin – Presedinte executiv

FUNDATIA „TIMISOARA ’89”, presedinte – Petru Iliesu

FUNDATIA MEMORIA – filiala Arges [Experimentul Pitesti], prof.univ.dr Ilie Popa – Presedinte

FUNDATIA CORNELIU COPOSU, Rodica Coposu si Flavia Balescu

SENIORII LIGII STUDENTILOR DIN UNIVERSITATEA BUCURESTI 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

FUNDATIA CULTURALA TIMPUL, Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte

GRUPUL DE ACTIUNE NOII GOLANI

ASOCIATIA CIVES, Ioan Rosca – Presedinte

CONSILIUL MONDIAL ROMAN, Stefana Bianu - Vicepresedinte

FUNDATIA NATIONALA PENTRU ROMANII DE PRETUTINDENI, Daniela Soros - Vicepresedinte

ASOCIATIA ROMANILOR DIN AUSTRALIA, Mihai Maghiaru – Presedinte

ORGANIZATIA INTERNATIONALA A LUPTATORILOR PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI, Ionel Lesu – Presedinte

SINDICATUL NATIONAL AL TARANILOR SI AL PROPRIETARILOR ROMANI, Dan Draghici – Presedinte

ASOCIATIA EUROPEANA A CADRELOR DIDACTICE – Sectiunea Nationala Romania, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Presedinte

ASOCIATIA SCRIITORILOR ROMANI SI GERMANI DIN BAVARIA, Radu Barbulescu – Presedinte

ASSOCIATION CULTURELLE ET AMICALE ROUMAINE, Gabriel Penciu – Presedinte

L'ALLIANCE BELGO-ROUMAINE, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Presedinte

ORGANIZATIA NEGUVERNAMENTALA ECOMONDIA, prof.dr.Alexandru Ionescu – Presedinte

CONSILIUL ROMAN AMERICAN, Neculai Popa - Presedinte

ASOCIATIA COPIILOR REVOLUTIEI, Catalin Giurcanu – Presedinte

ASOCIATIA ADEVAR SI DREPTATE, Nicolae Banutoiu – Presedinte

ASOCIATIA APOLITICA “SOCIETATEA TARGOVISTE”, Ilie Petre Stirbescu – Presedinte

FUNDATIA REDAREA ISTORIEI, jurist Paun Gabriel Virgil – Presedinte

FUNDATIA IOAN BARBUS, Anca Maria Cernea - Presedinte

FEDERATIA NATIONALA OMENIA A PENSIONARILOR (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte

GRUPUL VADUVELOR DE EROI MARTIRI

Dupa exact zece ani, un document incendiar iese la iveala din baza de date a Serviciului Roman de Infor­matii. Elaborata de Diviziunea B, care se ocupa de contraspionaj si purtand numarul 00137314, nota speciala (facsimil) este rezultatul unor ample investigatii ale principalului serviciu secret al tarii, efectuate atat pe teritoriul romanesc, cat si in Statele Unite.

La capatul acestei vaste operatii, concluzia la care SRI a ajuns, in urma cu zece ani, si pe care a comunicat-o institutiilor abilitate ale statului, in frunte cu presedintele de atunci, Emil Constan­tinescu, este ca a fost constituita o vasta organizatie compusa din doua filiere care actioneaza “aparent independent, dar complementar” in “stransa legatura cu serviciile secrete americane, respectiv cu fostul director al CIA Stansfield Turner si Michael Ledeen, ziarist si consilier in aceeasi institutie. Scopul principal identificat de Diviziunea B SRI este subminarea autoritatii statului roman. Relevant, in documentul pe care il publicam integral, este ca banda celor zece este alcatuita exclusiv din persoane care fie sunt jurnalisti, fie colabo­reaza intens cu presa, singurele exceptii fiind cei cativa cetateni americani. Publicam integral documentul SRI.

SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII

STRICT SECRET

DIVIZIUNEA “B”

Nr. 00137.314

din martie 1999

NOTA SPECIALA

Analiza datelor obtinute in ultima perioada releva ca la originea atacurilor de presa indreptate impotriva structurilor informative ale Romaniei – indeosebi S.R.I. si S.I.E. – se afla o retea constituita din doua grupuri ce actioneaza aparent independent, dar complementar, sub coordonarea lui Ion Mihai Pacepa, aflat in stransa legatura cu serviciile secrete americane, respectiv cu fostul director al C.I.A., Stansfield Turner si Michael Leeden, ziarist si consilier in aceeasi institutie. Campania declansata are drept scop scaderea increderii populatiei si a factorilor de putere in structurile speciale romane, precum si reabilitarea si readucerea in tara a lui Ion Mihai Pacepa. Astfel:

A. Prima filiera, care se manifesta cel mai virulent, este condusa si coordonata direct de fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa si are in componenta pe urmatorii:

1. Cornel Dumitrescu Zelea, cetatean american de origine romana, director al revistei de limba romana “Lumea Libera”, editata in S.U.A., publicatie ostila intereselor romanesti, cu un im­pact deosebit asupra emigratiei romane. Cornel Dumitrescu Zelea este in relatii foarte apropiate cu Ion Mihai Pacepa si colabo­reaza intens cu cotidianele roma­nesti “ZIUA”, “Romania Libera”, “Dilema”si mentine legaturi stranse cu ziaristii Sorin Rosca Stanescu si Gabriela Adamesteanu.

2. Sorin Rosca Stanescu, direc­torul ziarului “ZIUA”.

Publica articole de investigatii si comentarii politice, unele din­tre ele bazate pe date si informatii ce, de regula, nu pot fi obtinute fara sprijinul unui serviciu de informatii specializat. A fost semnalat ca are numeroase contacte in randul cetatenilor straini, cunoscuti sau suspecti a fi in slujba serviciilor de spionaj ale S.U.A., Federatiei Ruse si Ungariei.

In perioada 1 decembrie 1992 – 8 ianuarie 1993, Sorin Rosca Stanescu a efectuat o vizita in SUA, pentru “documentare in domeniul serviciilor secrete”. Pe durata sejurului s-a intalnit cu Ion Mihai Pacepa, se pare, cu sprijinul lui Cornel Dumitrescu. Potrivit unor informatii provenite de la Max Banus, patron al pu­bli­catiei “Tinerama”, trustul de presa “ZIUA”primeste sume mari de bani prin filiere acoperite ale CIA. Acestea s-ar ridica, lu­nar, pana la 200.000 dolari SUA.

3. Dan Pavel Antoniu, istoric si politolog, redactor-sef al revis­tei “Sfera politicii”, editorialist la “ZIUA”si colaborator la “Dile­ma”etc. La recomandarea lojei masonice B’NAI BRITH si cu sprijinul lui Mihai Pacepa, in anul 1991, a efectuat un stagiu ca bursier in SUA, prin United States Information Agency (USIA), unde a urmat cursuri in domeniul politic, militar-strategic si al ser­vi­ciilor de informatii. A studiat “probleme de intelligence” chiar la sediul central al CIA, din Langley-Virginia, avandu-l ca profesor pe fostul sef al Comunitatii Informative a SUA si director al C.I.A pana in 1982, Stansfield Turner.

Dupa revenirea in tara, Dan Pavel Antoniu a fost numit seful Biroului din Bucuresti al PER (Project on Ethnic Relations), organizatie folosita de CIA ca acoperire, avand un salariu lunar de 30 milioane lei si 250 dolari.

In anul 1998 a ocupat, o scurta perioada, functia de direc­tor stiintific la Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara al MApN.

Dan Pavel are legaturi cu cetateni straini cunoscuti sau suspecti a fi cadre si agenti de spionaj sub diverse acoperiri, intre care au fost identificati: Allen H. Kassof, seful PER, cadru de spionaj, Wheatley Steve, cadru USIA si Jeffrey Alen Pennington, fost sef al biroului IREX din Bucuresti, agent CIA.

In cadrul numeroaselor sale aparitii publice, intens mediatizate, Dan Pavel promoveaza idei si pozitii de sustinere a revendicarilor extremistilor maghiari, asociate cu critici virulente si afirmatii defaimatoare la adresa institutiilor statului, inclusiv SRI.

4. Adrian Severin, copresedinte al Comisiei Mixte de Actiune S.U.A. – Romania (din cadrul Parte­neriatului Strategic), alaturi de fostul secretar american al Apararii, William Perry. Incepand din luna ianuarie 1999, a semnat constant in paginile ziarului “ZIUA”comentarii in care a cautat sa justifice pozitia SUA de respingere a candidaturii Ro­maniei de integrare in N.A.T.O. Totodata, in perioada cat a fost ministru a sustinut o serie de proiecte care i-au atras critici. In cadrul unei vizite efectuate la Washington, in 1997, a stabilit legaturi cu Ion Mihai Pacepa, pe care le-a recunoscut public dupa multe tergiversari. Semni­ficativ este faptul ca dupa cinci luni, respectiv la 22 septembrie 1997, Adrian Severin a facut publica existenta unei “liste cu spioni” care, conform propriilor afirmatii, nu provine de la SRI sau SIE, ci din “alte surse”.

Aceasta prima filiera are ca sarcina principala din partea serviciului de spionaj american initierea si desfasurarea de actiuni de penetrare, influenta si presiune asupra structurilor de stat, precum si de creare a unor curente de opinie prin intermediul mass-media vizand reabilitarea lui Pacepa, context in care se inscrie si recenta campanie de publicitate a aparitiei editoriale “Cartea Neagra a Securitatii”, scrisa de fostul general utilizata ca pretext de a ataca virulent institutiile statului.

B. A doua filiera subordonata, de asemenea, planurilor si intereselor CIA. Este coordonata direct de Liviu Turcu, fost ofiter de informatii externe pana in anul 1983. Acesta a conceput si divizat concret actiunea de compromitere a lui Mihai Botez, ce a avut ca efect demisia acestuia din functia de ambasador al Romaniei in SUA.

Din aceasta retea fac parte:

1. Dan-Cristian Turturica, scriitor si ziarist la diferite publicatii, in prezent bursier la Universitatea Harvard. A fost implicat, alaturi de Liviu Turcu, in actiunea mediatica de discreditare a lui Mihai Botez. In ianuarie 1993, cu ajutorul lui Liviu Turcu, a intrat in legatura cu Ion Mihai Pacepa, iar dupa aceea a adoptat public pozitii de sprijin pentru cel in cauza.

2. Dan Badea, ziarist specializat in “tematica” serviciilor secrete romanesti, MApN si MI. Semneaza unele articole in colaborare cu Dan Cristian Turturica.

Dan Badea se afla, de ase­menea, in relatii apropiate cu ziaristul Ovidiu Hogea, fost ofiter DIA si, potrivit propriilor afirmatii, cunoaste mai multi fosti si actuali membri ai serviciilor secrete, care il sprijina.

Date obtinute recent, releva ca Dan Badea este in legatura cu Liviu Turcu, din partea caruia a primit, recent, ordin sa distruga orice dovada a legaturii lor si sa puna la punct un sistem secre­tizat de transmitere a informatiilor catre SUA.

Cea de a doua filiera identifi­cata are in principal sarcini pe linia: a) culegerii de date si informatii din domeniul politic; b) verificarii si controlului persoa­nelor aflate in retea si c) promo­varii in mass-media a diferitelor materiale si articole care sa asigure atingerea scopurilor propa­gandistice preconizate.

Intre altele, mentionam, spre exemplificare, ca Liviu Turcu i-a cerut lui Dan Badea, prin intermediul lui Dan Cristian Turturica sa realizeze verificarea unor persoane, intre care Adrian Severin, Alina Mungiu, Anca Toader, Mihai Caraman, precum si investigarea unei problematici complexe vizand operatiuni speciale ale serviciilor secrete romane.

Cu legaturi apropiate la nivelul celor doua filiere ale retelei a fost stabilit si Mircea Raceanu, fost diplomat roman, condamnat pentru tradare in favoarea serviciilor secrete americane. Din date recente rezulta ca Mircea Raceanu colaboreaza cu Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din Washington caruia ii furnizeaza informatii despre fosti diplomati din MAE care au fost implicate in tratative cu statul Israel referitoare la emigrarea in aceasta tara a mai multor cetateni romani de nationalitate evreiasca.

RL 92107/433

Dan Pavel, politolog

Reactia celor din fosta Securitate

“In revista <<Sfera politica>> am publicat un interviu cu fostul director CIA, Stansfield Turner, care mi-a fost profesor in SUA. De aici s-a spus ca eu am fost pregatit de CIA. Nu l-am cunoscut pe Ion Mihai Pacepa. Este vorba de reactia oamenilor din fosta Securitate fata de mai multe chestii pe care eu le-am facut. La inceput m-am amuzat, dar apoi au existat repercusiuni asupra familiei mele. Am fost avertizat ca mi-au facut un dosar cei de la Securitate si ca sunt filat. Ceea ce m-a iritat nu era tampenia acestor agenti, care ma urmareau in loc sa-i caute pe cei din lista lui Severin, ci ca aceste lucruri se intamplau cand Emil Constan­tinescu si Conventia erau la putere. De parca, America si CIA erau dusmanii Romaniei. Eu nu imi gasesc dosarul vechi de Securitate si a aparut acesta la SRI”.

Adrian Severin, europarlamentar PSD

“O intoxicare”

“Este o prostie. Nu stiu nimic de chestia asta. Sa nu fie o lucrare facuta acum si datata in vremea respectiva. Sa nu fie o intoxicare”.

Costin Georgescu, fost director SRI, 1999

“Era lucrat pe Externe”

“Este prima oara cand aud asa ceva. Este original sau facatura? Stiu ca noi nu ne-am ocupat de Pacepa. Habar n-am. Nu era problema SRI, Pacepa era lucrat pe Externe. Este o prostie, asa mi se pare absurda chestia cu Pacepa si ziaristii. Este o gogorita teribila. Mi se pare aiurea. Trebuia sa ajunga la mine daca exista, nu? Imposibil sa nu fi ajuns. A aparut acum poate in scandalul asta cu doi si-un sfert”.

Grupaj realizat de Cristian ANDREI

Ziua

Mihai Chitac s-a întors, ieri în jurul orei 16.30, la spitalul penitenciar Jilava pentru a fi reîncarcerat, duminica expirând perioada de trei luni pentru care i-a fost întrerupta perioada de executare a pedepsei pe care a primit-o în dosarul Revolutiei de la Timisoara.

Fostul general Mihai Chitac trebuie sa se prezinte pe 29 martie la spitalul penitenciar Jilava pentru a fi reîncarcerat, având în vedere ca expira perioada pentru care i s-a întrerupt executarea pedepsei, iar instanta militara nu a luat inca o decizie cu privire la cererea de prelungire a eliberarii. Surse judiciare au declarat ca Mihai Chitac a sunat la spitalul Jilava pentru a confirma faptul ca va reveni duminica. Tribunalul Militar Teritorial a întrerupt, în 29 decembrie 2008, timp de trei luni, executarea pedepsei de 15 ani de închisoare la care a fost condamnat fostul general de instanta suprema în procesul Revolutiei de la Timisoara. Mihai Chitac a introdus o noua cerere în instanta, prin care a solicitat prelungirea perioadei de întrerupere de trei luni. Tribunalul Militar Teritorial a dispus, pe 10 martie, o noua expertiza medicala în cazul lui Mihai Chitac, la cererea aparatorilor, care au sustinut ca fostul general nu poate fi operat pâna la termenul la care expira perioada de întrerupere a pedepsei si ca starea acestuia s-a înrautatit. În aceasta situatie, Chitac nu s-a prezentat la termenul din 24 martie, avocatul sau aducând o adeverinta medicala, potrivit careia acesta este internat din 23 martie la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca.  Tot pe 24 martie, procesul lui Mihai Chitac a fost amânat pâna pe 31 martie, pentru ca noua expertiza nu a fost finalizata. Fostul general nu mai este internat la Spitalul Floreasca.
Decizia din 29 decembrie a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, prin care a fost întrerupta pentru trei luni pedeapsa cu închisoarea lui Mihai Chitac, nu a fost atacata cu recurs de procuror. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti are pe rol procesele privind cererea de întrerupere a pedepsei cu închisoarea a lui Victor Stanculescu si Mihai Chitac, în care a fost finalizat un raport INML, care arata ca fostii generali pot fi tratati în spitalul penitenciarului Jilava, dar numai cu acordul lor. Victor Stanculescu si Mihai Chitac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, dupa ce au fost condamnati definitiv la 15 ani de închisoare si degradare militara în procesul Revolutiei de la Timisoara.

A.N.

Gardianul

La 7 februarie 1918 Departa­mentul pentru Informatii Politice din cadrul Ministe­rului de Externe de la Londra alcatuia o ampla analiza cu privire la situatia din Basarabia. Acest document – din care reproducem in randurile urmatoare cele mai importante extrase – a fost pastrat la Arhivele Nationale de la Londra in asa numita “Colectie Eden” (Anthony Eden Papers), facand parte din dosarele pe care ministrul de Externe britanic le avea in permanenta la indemana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Raportul prezentat aici vine sa contrazica tezele istoriografiei bolsevice cu privire la Unirea Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918, care sustin ca armata romana ar fi invadat teritoriul dintre Prut si Nistru fara niciun motiv si ar fi “sugrumat” tanara “republica moldoveneasca”.

Ciocnirea Romania – bolsevici

“Ciocnirea inevitabila dintre Romania si guvernul bolsevic din Petrograd (Sankt Petersburg in prezent – n.red.), prevazuta in ultimul raport, a culminat acum printr-o declaratie de razboi din partea bolsevicilor impotriva Romaniei. Domnul Trotki, in anuntul de deschidere a ostilitatilor isi sustine pledoaria impotriva <<oligarhilor>> romani care, spune el, <<in nesinceritatea si criminalitatea lor, formeaza o clica ce nu poate fi regasita niciunde pe fata pamantului, departe de o puritate virginai. Distrugerea acestei gasti este o chestiune de onoare pentru democratia europeana>>. Cele doua motive pe care se bazeaza atacurile bolsevicilor asupra Romaniei sunt: 1) Masurile autoritatilor romane impotriva trupelor rusesti aflate in Romania, si 2) Imixtiunea si complicitatea la imixtiune a romanilor in treburile Rusiei, in particular invazia in Basarabia si complotul lor impreuna cu Rada ucraineana si alte miscari antibolsevice din Rusia. Acestea ar trebui examinate separat.

In ultimul raport am prezentat hotararea cu care autoritatile romane au dezarmat si trimis acasa soldati rusi considerati periculosi pentru ordinea interna, fapt ce a implicat Romania in relatii complicate cu Rusia. Aceasta metoda a reusit in multe cazuri. Multi soldati s-au aratat doritori sa poata calatori gratuit in Rusia. In alte cazuri totusi au fost probleme: Armata a 9-a si-a anuntat intentia de a marsalui cu tot echipamentul militar din dotare spre Iasi; Corpul al 6-lea de Armata i-a atacat pe romani in zona Falticeni si fortele armate din Siberia au deschis un bombardament asupra orasului Galati. Unul dintre aspectele de baza ale reprosurilor lui Trotki este ca guvernul roman a facut discriminari intre trupele bolsevice si non-bolsevice. (…) Cat despre forta bolsevicilor si a elementelor rusesti prezente pe frontul din Romania este foarte greu de oferit informatii foarte precise. In cadrul alegerilor din luna noiembrie pentru Adunarea Constituanta, soldatii de pe frontul romanesc, au dat 12 deputati din randul revolutionarilor sociali, 3 bolsevici si 4 ucraineni. De atunci, proportiile foarte probabil s-au schimbat si este la fel de probabil ca numarul bolsevicilor sa fi crescut considerabil. Potrivit calculelor facute de catre romani, numarul acestora s-ar putea ridica la 200.000, dar e posibil ca acestia sa fie mult mai multi.(…)

“Amestecul” Romaniei in Rusia

A doua acuzatie adusa de Trotki la adresa Romaniei este aceea ca romanii s-au aliat cu elemente care lucreaza chiar impotriva Revolutiei Rusesti din Rusia. El face aluzie la intelegerea dintre guvernul roman si Rada din Ucraina, precum si la actiunea romanilor in Basarabia. In privinta primului punct, este adevarat ca romanii au lucrat cu Rada prin intermediul generalului Scerbacev, care pana zilele trecute, era recunoscut chiar si de guvernul bolsevic ca fiind comandantul-sef al frontului romanesc. Este greu de spus in ce baza, chiar si bolsevicii, s-ar fi asteptat ca romanii sa faca altceva decat sa coopereze cu generalul care se afla, chiar si formal, la comanda trupelor rusesti din Romania. Autoritatile militare romane si-au modelat in mod obligatoriu actiunile dupa cele ale generalului Scerbacev. De exemplu, la 8 decembrie, ei au luat parte la armistitiul general incheiat cu germanii, desi au subliniat faptul ca la acea data acest armistitiu nu avea nicio relevanta politica pentru ei si ca nu sunt in masura sa participe la negocieri de pace, ce ar putea compromite guvernul roman in ochii Aliatilor. Armistitiul a fost prelungit pana la 14 ianuarie, acum fiind extins pana in 14 februarie. Prin intermediul generalului Scerbacev romanii au tinut legatura cu Rada ucraineana. Probabil ca ei sunt vinovati de faptul ca au judecat gresit situatia politica si nu s-au bazat pe fapte concrete in privinta puterii Radei in Ucraina, si in acelasi timp, nu au tinut cont de capacitatea Ucrainei de a mai continua razboiul impotriva Puterilor Centrale. Totusi, ei nu pot fi criticati pentru o asemenea judecata gresita (daca se dovedeste gre­sita), din moment ce Puterile Cen­trale, si in special francezii, au, sau au avut aceleasi pareri. (…)

Rezultatul probabil al “razboiului”

Formal, ostilitatile dintre guvernul roman si cel bolsevic au inceput la 27 ianuarie (o serie de confruntari avusesera loc deja). Mai mult ca sigur ca acestea vor luat o forma mai acuta inainte sa se ajunga la o intelegere. Trotki a declarat ca este convins de faptul ca – si avem toate motivele sa credem ca aceasta este intr-adevar convingerea sa – actioneaza impotriva unei “oligarhii ce comite delicte” si intervine in Romania in interesul tuturor romanilor. Ca urmare, el spera ca interventia sa va fi urmata de o raspandire a bolsevismului in randul armatei romane, asa cum s-a intamplat recent in cazul Ucrainei. Desigur, aceasta este o ipoteza, care pare totusi putin probabila. In primul rand, nivelul disciplinei si moralul armatei romane este mai puternic decat oricand si este putin probabil ca aceasta sa poata fi manipulata atat de usor. In al doilea rand, teoria pura a democratiei sociale este practic necunoscuta taranilor romani, avand in vedere faptul ca in Romania nu exista practic proletariatul oraselor, iar taranii romani sunt mult mai interesati de garantarea proprietatii asupra terenului detinut decat de implementarea unui sistem de stat comunist. In al treilea rand, vechea neincredere si antipatie dintre Rusia si Romania a fost atat de accentuata, mai intai de tradarea guvernului tarist si apoi prin nerespectarea de catre Rusia, aflata in revolutie, a angajamentului privind sprijinul militar acordat Romaniei, incat toate acestea reprezinta argumente suficient de solide in fata oricarei propuneri oficiale a guvernului bolsevic. Simplul fapt ca bolsevismul este de origine rusa reprezinta un argument suficient de puternic ce sustine ideea esecului acestuia in Romania. Ca urmare, este foarte probabil ca armata romana se va opune ferm ofensivei bolsevice. Este mult mai disciplinata decat oricare forta de care dispun bolsevicii in prezent si este condusa de lideri militari capabili.

Simplul fapt ca bolsevismul este de origine rusa reprezinta un argument suficient de puternic ce sustine ideea esecului acestuia in Romania. Anthony Eden Papers

Situatia din Basarabia

O chestiune mult mai urgenta este interventia militara a ro­manilor in Basarabia. In ra­poar­tele precedente s-a vorbit despre dezvoltarea Miscarii Nationale Basara­bene. In luna noiembrie aceas­ta miscare s-a concentrat asupra formarii unui guvern provizoriu, numit Sfatul Tarii, format din 150 de delegati din diferite zone re­pre­zentative ale tarii. Bolse­vicii critica acest grup, consi­de­randu-l o Adunare Burgheza ce nu sustine interesele ta­ranilor si ale proletarilor, atitudinea lor fiind practic aceeasi cu cea avuta fata de Rada din Ucrai­na. Cel putin pe hartie, Con­siliul pare a fi unul demo­cra­tic; majoritatea dele­gatilor sunt fie reprezentanti ai mili­ta­rilor, fie repre­zentanti ai ta­ranilor. De exemplu, soldatii moldoveni din Basarabia au 36 de delegati; alte unitati militare izolate sunt reprezentate de 8 dele­gati; Consiliul Provincial al Ta­ranilor si-a ales 31 de dele­gati. Dife­ritele nationalitati din Basara­bia sunt si ele repre­zen­tate proportional: ucrainenii – 15, evreii – 13, germanii – 2, bul­garii si gagauzii (tatari cres­tinati) – 5, polonezii, grecii si ar­menii cate unul; cei care au ramas sunt reprezentanti ai diferitelor zemstve si societati nationale din provincie. Totusi, partidele social democrat si cel revolutionar sunt repre­zen­tate de cate un delegat din par­tea fiecaruia, probabil aceas­­ta fiind justificarea pen­tru atacul bolsevicilor la adre­sa Consiliului, ca fiind unul anti­revolutionar. Acestia refu­za sa recunoasca un ase­m­e­nea Consiliu si vor negocia doar cu un guvern sprijinit de o Adunare Constituanta, care in principiu va fi desemnata de bolsevici.(…) Partea sa execu­tiva se numeste “Consiliul Di­rectorilor Generali”, respon­sabil de Sfatul Tarii si format din 10 ministri. Conform decla­ratiei acestora, principalele probleme cu care se confrun­tau erau reprimarea anarhiei, aprovizionarea tarii si controlul mandatelor deputatilor. Pentru realizarea primelor doua obiec­tive, acestia au soliciatat intra­rea armatelor romane in Basa­rabia. Ca si in Moldova, trupele bolsevice din Basarabia au je­fuit populatia si au confisca­t toate resursele de hrana, iar re­zolvarea acestei chestiuni era de interes atat pentru gu­ver­nul roman cat si pentru cel basarabean. Deoarece Consi­liul Basarabean dispunea de foarte putine trupe (in mod sigur sub 40.000 de oameni, sau chiar mult sub aceasta ci­fra), nu se putea rezolva de unul singur aceasta problema. Conform apelului acestuia, o serie de divizii din Romania au ocupat diferite puncte ale tarii, in special Chisinau si Belgrad. Totusi, Basarabia nu a scapat inca de toate elementele bolse­vice, iar pozitia Romaniei nu este una sigura.

Madalin NECSUTU, Ioan TUDOR

Ziua 28.03.2009

Zeci de romani, care au dorit sa participe ieri la festivi­tatile dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu Romania, au fost opriti la frontiera, fara vreo explicatie plauzibila.

Printre acestia s-au aflat patru scriitori si patru isto­rici, precum si 16 turisti ro­mani aflati in trenul Bucu­resti-Chisinau.

Altor delegatii oficiale li s-a interzis accesul peste Prut pe motiv ca nu au adeverinte care sa ateste ca nu au HIV. MAE de la Bucu­resti a solicitat explicatii autoritatilor de la Chisinau. Pe data de 5 aprilie in Repu­blica Moldova sunt progra­mate alegerile parlamentare.

Patru scriitori din Alba Iulia, printre care si Ion Margineanu, au fost intorsi de la vama Sculeni sub pretextul ca au carti care “contravin principiului de statalitate a Republicii Moldova”. “Era vorba de cateva zeci de exemplare ale revistei <<Basarabia literara>>, care nu contine politica sau ceva antistatal”, a explicat scriitorul Mihai Cimpoi. Si reprezentantul Asociatiei Istoricilor din Moldova, Gheorghe Palade, a declarat ca patru colegi de breasla, care urmau sa prezinte o carte de istorie, au fost intorsi de la vama. O parte dintre cei carora li s-a refuzat accesul in Republica Moldova au depus plangeri la Politia de Frontiera Iasi, reclamand modul in care au actionat vamesii moldoveni de la Ungheni, relateaza Mediafax. Altor romani care au intentionat sa intre in ultimele zile pe teritoriul Republicii Moldova li s-a cerut sa prezinte invitatia din partea unui cetatean basarabean. Doua delegatii cu oficiali din judetele Iasi si Vaslui au fost intoarse de la vama Leuseni. Consilierii urmau sa participe la Cvorumul presedintilor de raioane din Moldova, unde se discuta strategia de dezvoltare a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru 2009 – 2010. Acestora li s-a transmis de catre autoritatile moldovene ca motivul pentru care nu au acces in tara vecina este ca nu detin documente prin care sa justifice prezenta in Republica Moldova si adeverinte medicale care sa ateste ca nu sunt infectati cu virusul HIV.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a cerut ieri explicatii din partea diplomatiei de la Chisinau privind motivele pentru care, in mod sistematic, cetateni romani sunt opriti la granita intre cele doua tari. “Ne-am exprimat preocuparea privind modul in care sunt tratati acesti cetateni. Ar fi bine ca, in conditiile in care exista infor­matii in legatura cu anumite preocupari ale colegilor de la Chisinau, aceste informatii sa ne fie transmise”, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. Anterior, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau a anuntat ca se asteapta actiuni de “destabilizare a situatiei” din partea cetatenilor romani care urmau sa ajunga in Republica Moldova.

27 martie nu este doar un eveniment istoric (…) este o zi sacra pentru toti romanii basarabeni si pentru toti romanii in general, pentru ca in acea zi, acum 91 de ani, s-a pus inceputul refa­cerii statului national unitar roman. Sscriitorul Valeriu Matei

“Noii Golani” sperie Estul

George Simion, liderul Grupului de actiune “Noii Golani”, a declarat pentru ZIUA ca retinerea si amendarea sa de catre politistii moldoveni a fost regizata, pe fondul totalei neimplicari a diplomatilor romani de la Chisinau. “Eu si inca patru baieti am reusit sa trecem miercuri in Basarabia, insa la Chisinau ne-au retinut politistii, pe motiv ca ar fi fost un jaf in zona. Actiunea noastra era autorizata si nu avea caracter electoral. Ne-au si spus ca <<au lucrat>> inainte, in legatura cu sosirea noastra, acuzandu-ne de fascism. Pe timpul retinerii, mi s-a inchis telefonul, nu am avut voie sa contactam un avocat, nici macar apa nu ni s-a dat, iar cand m-au preluat securistii m-au indesat in masina, ca sa nu ma vada presa. Eu consider ca Ministerul de Externe pur si simplu isi bate joc de romani: din Moldova, din Bulgaria, din Ucraina. Iar Chisinaul sare ca ars numai cand aude numele Romaniei”, a spus Simion. (A.N. POPESCU)

Madalin NECSUTU

Ziua

Istoria fiecărui popor consemnează momentele principale ale apariţiei, dezvoltării şi realizării sale. Dacă ar fi să căutăm un an providenţial pentru noi, românii, apoi fără îndoială acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înţeleapta domnie a Regelui Ferdinand. Începutul l-a făcut Basarabia, străvechiul pământ românesc dintre Prut, Nistru, Dunare şi Mare, care s-a unit cu România la 27 Martie 1918. …

Basarabia a făcut parte de la început din statul moldovean creat în 1359, având graniţa răsăriteană pe Nistru. O ştiau ruşii şi o recunoşteau prin tratatele ţarilor cu Domnii moldoveni Gheorghe Ştefan (1653-1668) sau cu Dimitrie Cantemir (1710-1711), dar nu le vor respecta – cum vom vedea mai târziu; o ştiau turcii, care o numeau Bogdania căci aici oprise Marele Ştefan pe otomani în înaintarea lor spre inima Europei, cronicarii lor recunoscând că abia în 1486 au cucerit de la Ştefan cel Mare cetăţile-cheie Chilia şi Cetatea Albă şi, mai târziu, în 1539, şi Tighina; o ştiau europenii, căci fără români la porţile Europei alta ar fi fost soarta vechiului continent.

Aşadar, drepturile românilor asupra Basarabiei, Bucovinei de nord, a Ţinutului Herţei sunt străvechi, iar temeiurile reântregirii din 1918 sunt bazate pe dreptul istoric, etnic şi pe consensul populaţiei locale, şi totuşi, în ciuda tuturor evidenţelor, ruşii au încălcat în trei rânduri dreptul internaţional şi tratatele semnate de ei.
O primă răpire a Basarabiei are loc în 1812, la terminarea războiului ruso-turc din 1806, prin pacea de la Bucureşti din 1812. Turcia, învinsă a cedat Rusiei lui Alexandru I un teritoriu care nu i-a aparţinut niciodată – Basarabia. Ruşinat, acesta din urmă a declarat Apusului că a anexat “nu o parte a Moldovei, ci un teritoriu numit Basarabia” (G. Popa-Lisseanu). Noul ţar, Nicolae I, ridică, în 1828, dreptul de autonomie al provinciei şi începe rusificarea; limba română este scoasă din administraţie, principalele instituţii lovite fiind şcoala şi biserica.

Urmare a războiului Crimeii din 1853, ruşii sunt învinşi de coaliţia Anglia, Franta, Turcia, Sardinia şi Austria şi prin tratatul de la Paris din 1856, sunt nevoiţi să retrocedeze Moldovei cele trei judete de la gurile Dunării – Ismail, Bolgrad şi Cahul, ca şi Delta Dunării.

A doua răpire a Basarabiei are loc în 1878, în urma războiului ruso-turc din 1877, câştigat de Rusia numai datorită eroismului armatei române condusă de Principele Carol, care s-a acoperit de glorie sub zidurile Plevnei, ca şi la Rahova sau Smârdan. Pacea de la San Stefano, ratificată de Congresul de la Berlin din 1878, consfinţea independenţa de stat a României proclamată la Bucureşti la 10 Mai 1877 – dar, paradoxal, pierdeam din nou sudul Basarabiei, cele trei judete flind reâncorporate Rusiei.

Rezistenţa romanilor basarabeni în faţa cotropitorilor, dorinţa lor de libertate, precum şi speranţa în unirea cu Romania l-au determinat pe fostul ministrude război rus, generalul Kuropatkin, să scrie în 1910 : “Poporul român din Basarabia, anexat acum o suta de ani (1812 – n.n.), trăieşte încă şi astăzi separat, ca şi când ar fi în afara populaţiei ruse. în viitor, fie pe cale paşnică, fie în urma unui război, unitatea poporului român este inevitabilă”.

După prăbuşirea ţarismului în 1917, puterea rusească a început să se clatine şi în Basarabia, apărând – ca în toate provinciile neruseşti anexate cu forţa – tendinţe autonomiste, apoi separatiste.

La 3 Martie 1917 ia fiinţa la Chişinău Partidul Naţional Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu, care prevedea crearea unei diete provinciale numită Sfatul Ţării, format din 86 moldoveni şi 36 reprezentanţi ai altor naţionalităţi. Prima reuniune a avut loc la 21 Noiembrie 1917, fiind ales ca preşedinte Ion Inculeţ, ca vicepreşedinte Pan Halipa, iar ca secretar Ion Buzdugan. La 2 Decembrie 1917, Sfatul Ţării proclamă oficial “Republica Democrată Moldovenească”.

Ruşii cerură germanilor armistiţiu – Românii părăsiţi şi trădaţi de ruşi, care se bolşevizaseră – cerură şi ei armistiţiu, semnat la 9 Decembrie 1917, după care ruşii, retrăgându-se, au dus şi mai multe lupte cu românii în retragerea lor, ruşii au început să ucidă pe fruntaşii românilor basarabeni; şi să impună organizaţii comuniste în Basarabia.

Sfatul Ţării, care nu dispunea de o armată proprie, cere guvernului român de la Iaşi, la 22 Decembrie 1918, să trimită trupe, în Basarabia pentru a restabili ordinea. La 10 Ianuarie 1918, trupele române, conduse de generalul Brosteanu, trec Prutul şi, cu nenumărate jertfe, restabilesc ordinea, eliberând la 9-16 Ianuarie 1918 Chişinăul şi, în câteva zile, întreaga provincie.
La 24 Ianuarle 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, rupând legăturile cu Rusia.- Dar Ucraina ridica pretenţii teritoriale, basarabenii intensificând eforturile de unire cu România prin moţiuni de unire votate de diferite judeţe (Soroca, Bălţi).

Guvernul român, condus de A. Marghiloman, şi reprezentanţii Sfatului Ţării au dus tratative de unire care s-au concretizat în reuniunea Sfatului Ţării din 15 Martie 1918, când Blocul Moldovenesc a hotărât unirea, în ciuda nehotărârii fracţiunii “ţărăneşti”. Prof. C. Stere, trimis de guvernul român la Chişinău, a asigurat că eventuala unire nu va aduce prejudicii Basarabiei.

S-a ajuns la istorica, zi de 27 Martie 1918, când Sfatul Ţării a votat unirea cu Ţara. Era prezent primul-ministru român, Marghiloman, care a citit declaraţia guvernului său privind autonomia Basarabiei. Prof. C. Stere a fost cooptat în Sfatul Ţării. Ion Buzdugan a dat citire declaraţiei Blocului Moldovenesc, iar T. Barca celei a fracţiunii ţărăneşti, raliată şi ea ideii unirii. Delegatul polonezilor a votat favorabil, dar delegatul ucrainienilor, germanilor, bulgarilor şi găgăuzilor s-au abţinut de la vot.
Pentru unirea cu România au votat favorabil 86 delegaţi, 3 contra, 36 s-au abţinut, iar 13 au lipsit. Proclamaţia Sfatului Ţării glăsuia:

“Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptulul de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-si hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România” (I. Nistor, “Istoria Basarabiei”, Bucureşti 1991).
Proclamaţia mai afirmă respectarea drepturilor rninorităţilor, a votului universal egal, direct şi secret, a libertăţii personale, a tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi a tuturor libertăţilor obşteşti, care vor fl garantate de noua Constituţie (din 1923 – n.n.).

A.Marghiloman a declarat oficial : “În numele poporului român şi al Regelui României, cu adâncă emoţie şi falnică mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanistă a Sfatului Ţării şi, la rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pe veci unită cu România”.

Regele Ferdinand telegrafia: “Un vis frumos s ‘a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basaerabeni revenind la Patria Mamă”

Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand şi publicat în Monitorul Oficial din10 Aprilie 1918. Deputaţii Ion Inculeţ şi Daniil Ciucureanu au intrat în Consiliul de Miniştri al României, iar C. Stere a devenit preşedintele Sfatului Ţării de la Chişinău. Cele două comisii – agrară şi constituţională – au lucrat efectiv, şi în toamnă s-a votat reforma agrară, având ca autor pe Anton Crihan, ultimul supravieţuitor al Actului Unirii din 1918, decedat de curand în S. U. A. şi înmormântat în Basarabia.
Unirea Basarabiei a fost recunoscută prin Tratatul de la Paris din 28 Octombrie 1918, semnat de Anglia, Franţa, Italia, Japonia şi România.
Acest important moment istoric a adus restabilirea limbii şi culturii romaneşti în administraţie, justiţie, viaţa socială, religie şi şcoală, Basarabia dând personalităţi ca A. Russo, B. P. Haşdeu, C. Stamati, preotul Alexe Mateevici – autorul poeziei “Limba noastră” ‘ -, Pan Halipa, Ion Buzdugan sau Mitropolitul Gurie Grosu.

Pe plan bisericesc, în 1923 s-au înfiinţat Episcopiile de Cetatea Albă, condusă de Episcopul Nectarie Cotlarciuc, şi cea a Hotinului, condusă de Episcopul Visarion Puiu, viitorul Mitropolit al Bucovinei. După ridicarea Bisericii Române la rang de Patriarhie (4 Februarie 1925), în 1927 s-a înfiinţat Mitropolia Basarabiei cu Arhiepiscopia Chişinăului şi Episcopia Cetatea Albă, mitropolit fiind ales Gurie Grosu, care păstorea din 1920 la Chisinau.

A treia răpire a Basarabiei de către ruşi s-a produs la 28 Iunie 1940, urmare a pactului secret Ribbentrop-Molotov din 1939. Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei sunt ocupate samavolnic de ruşi; în câteva zile s-a produs retragerea, urmată de umilinţe şi asasinate.

La 22 Iulie 1941, urmând ordinul generalului Antonescu: “Soldaţi, Vă ordon, treceţi Prutul!”, armatele române eliberează Basarabia şi nordul Bucovinei, dar numai pentru trei ani, căci la 23 August 1944 ruşii ocupă Basarabia pentru a patra oară, care, sperăm să fie şi ultima din istorie!

Timp de o jumătate de secol ruşii au încercat să distrugă spiritualitatea românească a fraţilor basarabeni prin interzicerea grafiei latine, deportarea populaţei locale, închiderea bisericilor, teroare, asasinate.

……

La aniversarea unirii Basarabiei cu Ţara, să ne reamintim cuvintele poetului basarabean contemporan Grigore Vieru: “Cine are o limbă, are o credinţă; cine are o credinţă, are o biserică; cine are o biserică, are o ţară!”.

Pr prof dr Cezar Vasiliu – Univ. Sherbrooke – Canada

Sursa: Observatorul

În urma unei cereri de audienţă depusă la Ministerul Sănătăţii, luni 23 martie 2009 o delegaţie a Consiliulul de Conducere al asociaţiei, formată din: dl. Teodor Mărieş, d-na Carmen Alexandresu, dl. Traian Vasu şi dl. Ştefan Mihalcea, a discutat cu dl. Secretar de stat dr.C.A. Irimie despe modul de aplicare a legii 341/2004. La încheierea discuţiilor, domnul secretar de stat a solicitat depunera unei adrese scrise scrise pentru a cunoaşte solicitările şi a le pune în discuţie.

Anterior audienţei, asociaţia a luat legătura cu SSPR pentru a întreba despre Contractul-cadu, dar nu a primit nici o lămurire.

În aceeaşi zi s-a depus următoarea adresă.

Către,

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII,

Domnului Secretar de Stat: dr. CRISTIAN ANTON IRIMIE

În urma audienţei acordate Asociaţia „21 Decembrie 1989” vă înaintează următoarele puncte care ar trebui avute în vedere pentru aplicarea legii 341/2004:

Legea 341/2004

Art.3 (1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei rpmâne din decembrie 1989, se institue următoarele titluri:

a)Erou-Martir al revoluţiei Române din Decembrie 1989 ….

b)Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 …

1.Luptător Rănit – …

2.Luptător Reţinut – ….

3.Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – ….

Art.4 (1) Prin urmaş de erou-martir se înţelege persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, şi anume soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat, fiecare din copii acestuia.

Art.5. (1) Persoanele prevăzute la art.3 alin (1) lit b, precum şi la art.4 alin (1) beneficiază pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art.4, şi de următoarele drepturi:

i)acces gratuit al persoanelor prevăzute la art.3 alin (1) lit. b şi art. 4 (1) – cu suportarea creltuielilor de la bugetul ministerelor respective şi de la fondul naţional unic de asigurări de sănătate – la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi staţiunile balneo-climaterice ale Ministerului Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

j) acces gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat de Fondul naţional unic de asigurări de sănătate.

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii recunoştinţei faţă de eroii-martri şi luptătorii care au contribuit la victoria

Revoluţiei române din decembrie 1989, nr.314/2004 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1412/2004

28.Art.36 va avea următorul cuprins:

Art.36 –(1) În aplicarea prevederilor art.5 alin.(1) lit. i) din Legea nr.341/2004 cu modificările şi completările ulterioare se vor avea în vedre următoarele:

a)modul de acordare şi decontare a tratamentelor şi medicamentelor în spitale, policlinici, baze de tratament şi staţiuni balneo-climaterice sunt suportate integral din Fondul naţional unic de asigurări socilale de sănătate, sunt stabilite prin Contractul-cadru …

b)modul de acordare şi decontare a tratamentelor şi medicamentelor în spitale, policlinici, baze de tratment şi staţiuni balneo-climaterice ale Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor se stabileşte prin ordin comun al secretariatului de stat SSRR şi al ministerelor în cauză.

Vă rugăm să ne comunicaţi Contractul-cadru şi pachetul de servicii de bază, normele metodologice fiind ambigue, textul introducând confuzie în aplicarea legii, denaturând termenul de gratuitate.

Consiliul de Conducere al Asociaţiei

„21 Decembrie 1989” – Bucureşti

Preşedinte,

Teodor Mărieş