Miercuri, 29 Octombrie 2008

Plenul Senatului a adoptat miercuri ordonanta CNSAS, prin care, in urma deciziei de neconstitutionalitate a legii vechi, Consiliului nu mai poate da verdicte, ci doar sa emita o nota de constatare privind calitatea de lucrator ori colaborator al Securitatii.

Senatul este camera decizionala in acest caz, informeaza Newsin.

Potrivit textului Ordonantei mentinut de parlamentari, colaborator al Securitatii este persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii securitatii, prin care se denuntau activitatile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 

Persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, iar actele si documentele care consemnau aceste informatii sunt considerate parte a propriului dosar. 

Printr-un amendament al Comisiei juridice, s-a decis includerea in categoria de colaborator al Securitatii si a persoanei care inlesnea culegerea de informatii de la alte persoane, prin punerea voluntara la dispozitia Securitatii a locuintei sau a altui spatiu pe care il detinea, precum si cei care, avand calitatea de rezidenti ai Securitatii, coordonau activitatea informatorilor.

In schimb, senatorii au eliminat categoria celor asimilati colaboratorilor, adica persoanele care, avand competente decizionale, juridice ori politice, au luat hotarari, la nivel central sau local, cu privire la activitatile Securitatii ori ale altor structuri de represiune (nomenclaturistii).

Potrivit ordonantei CNSAS, pentru anumite categorii de persoane care au candidat, au fost alese sau numite in anumite demnitati, verificarile se fac din oficiu. 

Din aceasta categorie fac parte parlamentarii, membrii Parlamentului European, presedintele Romaniei, membrii ai Guvernului, prefecti, subprefecti, primari, viceprimari, directorul si adjunctii acestuia din SRI, SIE, SPP si STS, precum si sef si adjunct al acestuia in cadrul structurilor judetene ale SRI si STS. 

Printr-un amendament al senatorilor PSD Vasile Ungureanu si Ioan Chelaru sunt verificati si candidatii pentru Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. 

Ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si strainatate sunt verificati la cererea reprezentantilor cultului religios de care acestia apartin.

Persoanele care candideaza pentru functia de presedinte al Romaniei fac o declaratie pe propria raspundere daca au avut sau nu calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, iar verificarea tuturor candidatilor se face din oficiu, in termen de 7 zile de la primirea ei.

CNSAS doar constata, nu mai da verdicte

In urma verificarilor, CNSAS intocmeste o nota de constatare cu privire la existenta sau inexistenta calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii. Aceasta nota se inainteaza Colegiului, insotita de documentatie. Colegiul ia in discutie nota de constatare si, dupa caz, o poate aproba si dispune Directiei juridice introducerea unei actiuni in constatare a calitatii de lucrator ori colaborator al Securitatii.

Colegiul poate infirma insa nota de constatare si dispune eliberarea unei adeverinte in acest sens. Aceste adeverinte se publica pe pagina de internet a CNSAS si pot fi contestate la Sectia de contecios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.

Actiunea in contestare a calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia se introduce la Sectia de contencios administrativ fiscal a Curtii de Apel Bucuresti. Hotararea Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs. 

In varianta Guvernului, se preciza ca actiunea de constatare se introduce la sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti. Noul rang al instantei presupune un termen mai indelungat de judecare a cauzelor, in conditiile in care Curtea de Apel este mult mai aglomerata de spete. Hotararea judecatoreasca se publica in Monitorul Oficial, partea a III-a, cu respectarea confidentialitatii informatiilor privind tertele persoane.

Scurgerea de informatii in presa, pedepsita cu inchisoarea

La capitolul sanctiuni, senatorii au preluat de la Guvern faptul ca darea spre publicitate, de catre personalul CNSAS, a unor date sau informatii din dosare, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, dar au adaugat ca la fel se pedepseste si “traficarea” de informatii. 

Daca aceleasi fapte sunt savarsite de un membru al Colegiului CNSAS, ele se pedepsesc cu inchisoarea de la 6 luni la 6 ani. Un amendament al senatorului PSD Serban Nicolae prevede ca inclusiv tentativa de traficare si dare spre publictate se pedepseste, fara a se mentiona vreo limita.

In final, textul adoptat de Parlament prevede ca toate cauzele aflate pe rolul sectiilor civile ale curtilor de apel, in calitate de instante de control judecatoresc, ca urmare a exercitarii caii de atac prevazuta in legea veche, se transmit sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, ca instanta de control judecatoresc. 

Aceasta, la primul termen de judecata, va continua judecarea cauzelor cu luarea in considerare a probelor admise si a actelor procesuale efectuate de instanta civila. Cauzele aflate pe rolul sectiei de contencios administrativ a tribunalului Bucuresti se trimit sectiei de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti.

Proiectul a trecut de Camera Deputatilor prin adoptare tacita, iar la Senat a fost votat de 73 de parlamentari, trei abtinandu-se.

Ordonanta de urgenta a fost data in februarie, dupa ce Curtea Constitutionala a declarat ca neconforma cu Legea fundamentala intreaga lege 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste. OUG a fost emisa pentru a asigura continuitatea functionarii CNSAS, dar textul Guvernului a trebuit sa elimine posibilitatea acordarii de verdicte, activitate dezavuata de CCR.

Ziare.com

Revolutionarii au protestat marti fata de scoaterea de sub urmarirea penala a fostului presedinte Ion Iliescu in dosarul mineriadei din 13 iunie 1990 si s-au solidarizat cu procurorul Dan Voinea, “singurul care a avut curajul sa-i trimita in judecata pe criminalii de la Timisoara”, informeaza “Realitatea TV”. 
Aproximativ 50 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie1989″ au manifestat in fata Parchetului General, fata de decizia procurorului general Laura Kovesi de a-l sanctiona pe generalul Dan Voinea, procurorul care s-a ocupat de dosarele revolutiei si ale mineriadelor din 1990. “Doamna procuror, dumneavoastra ati oprit cercetarile in aceste dosare, nu procurorul Voinea. Armata a fost scoasa in strada de Ion Iliescu iar dumneavostra l-ati scos de sub urmarirea penala. Sunteti complicele celor care au ucis in decembrie 1989″, a strigat, din mijlocul protestatarilor, Teodor Maries, presedintele asociatiei de revolutionari. 
Totodata, presedintele Asociatiei “21 Decembrie 1989″ a mai acuzat-o pe Laura Kovesi ca mentine in functia de prim-adjunct un procuror care la Revolutie a tras in directia demonstrantilor de la Televiziunea Romana. “Tineti langa dumneavostra un adjunct care a tras la Revolutie. Tiberiu Nitu a folosit arma impotriva noastra, nu procurorul Dan Voinea”, a mai aratat Maries. 

Realitatea Romaneasca

Marti, 28 Octombrie 2008, ora 14:31

Circa 50 de membri ai asociatiei “21 Decembrie 1989″ au protestat in fata sediului Parchetului General, privitor la decizia procurorului general Laura Kovesi de a-l sanctiona pe Dan Voinea, procurorul care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si Mineriadelor. 

Revolutionarii au protestat fata de scoaterea de sub urmarire penala a fostului presedinte Ion Iliescu, pe care il considera vinovat in dosarul mieriadei din 13 iunie 1990, informeaza Realitatea Tv. 

“Doamna procuror, dumneavoastra ati oprit cercetarile in aceste dosare, nu procurorul Voinea. Armata a fost scoasa in strada de Ion Iliescu, iar dumeavoastra l-ati scos de sub urmarirea penala. 

Sunteti complicele celor care au ucis in decembrie 1989. Daca doriti razboi, noi va asiguram ca va veti da demisia inaintea lui Voinea”, a afirmat din mijlocul protestatarilor, Teodor Maries, presedintele asociatiei revolutionarilor. 

Laura Kovesi a mai fost acuzata de protestatari ca il mentine in functia de prim adjunct, pe procurorul Tiberiu Nitu, care a tras in demonstrantii de la Televizunea Romana, in timpul evenimentelor din 1989.

Ziare.com

Stimate Doamne, Stimati Domni,
Va solicitam sa publicati documentul atasat.

Cerem membrilor Senatului să nu voteze modificările Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.24/10.III.2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, modificări propuse de unii dintre membrii comisiei juridice a Senatului. Demersurile acestora au ca scop anihilarea CNSAS şi diminuarea esenţială a deconspirării crimelor Securităţii, constituind încercări de restauraţie comunistă.

Cerem ca legea CNSAS să rămână aşa cum este. Suntem împotriva modificării în scopuri electorale a acestei legi.

Dacă totuşi se va vota modificarea legii, cerem să se voteze cu apel nominal pentru ca electoratul să ştie clar cine sunt apărătorii celor care au colaborat la conceperea sau la înfăptuirea crimelor şi fărădelegilor Securităţii şi din ce partide provin aeemena apărători.

Suntem în consens cu demersul d-lui Călin Popescu Tăriceanu – preşedintele PNL, de a cere senatorilor să nu voteze modificările legii CNSAS propuse de Comisia juridică. Solicităm liderilor de partide parlamentare care se declară democratice, domnilor Emil Boc, Mircea Geoană şi Marko Bela, să ceară senatorilor să nu voteze asemenea modificări.

Conform Raportului Final de condamnare a comunismului, care este document de stat, “Securitatea a fost o instituţie criminală şi teroristă, de la început şi până la sfârşit. Securitatea a fost subordonată conducerii centrale şi teritoriale (regionale/judeţene) a partidului comunist (PMR/PCR). În consecinţă, acestea au reprezentat structuri cu scopuri represiv-criminale, acţionând de regulă prin intermediul Securităţii”. Este culmea neruşinării propunerea ca tocmai comuniştii din conducerea centrală şi teritorială care au luat decizii cu privire la activitatea Securităţii, să nu fie consideraţi colaboratori ai acesteia în condiţiile în care ei au fost de fapt principalii responsabili şi complici ai marilor crime înfăptuite de Securitate.

Considerăm că aşa cum scrie în Constituţie, nimeni nu e mai presus de lege: nici comuniştii nomenclaturişti, nici magistraţii, nici înalţii prelaţi, nici preoţii care au colaborat cu Securitatea.Înalţii prelaţi şi preoţii trebuie să fie verificaţi la cererea oricui, nu doar la cererea conducerii cultelor din care fac parte.

Demersul criptocomuniştilor din Comisia juridică a Senatului reprezintă un dispreţ inacceptabil faţă de poporul român care a îndurat crimele şi fărădelegile comunismului – singurul care a adus jertfe pentru căderea acestuia. Aceste propuneri înseamnă o sfidare intolerabilă faţă de memoria celor peste 1200 de victime masacrate în timpul revoluţiei, inclusiv la comanda celor care încearcă cu orice preţ să scape de răspundere. Cerem demisia aşa-zişilor senatori ai Parlamentului României care şi-au permis o asemenea neruşinare. În cazul refuzului demisiei de onoare, cerem partidelor din care aceştia provin, dacă se consideră cu adevărat democratice şi antitotalitare, să excludă din rândurile lor “avocaţii” responsabililor pentru crimele şi fărădelegile regimului comunist din România condamnat de şeful statului la data de 18 Decembrie 2006.

27 octombrie 2008

Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismuluihttp://www.gds.ong.ro/apel.htmhttp://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Societatea Timişoara – Florian Mihalcea

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte - Florin Postolachi

Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Fundaţia Culturală Timpul – Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu - Vicepreşedinte

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa, Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Asociaţia Cives, Ioan Roşca - Preşedinte

Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia “Redarea Istoriei” - jurist Păun Gabriel Virgil– Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber – Preşedinte

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Preşedinte

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte

Agerpres
26 oct. 2008
            Asociaţia ‘21 Decembrie 1989′ susţine proiectul privind înfiinţarea unei direcţii naţionale pentru investigarea crimelor comunismului din România, structură care să fie creată ‘după modelul existent în alte state din fostul lagăr comunist’, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, preşedintele asociaţiei, Teodor Mărieş. 
            ’Cred că la aproape 19 ani de la Revoluţia din decembrie 1989, clasa politică ar trebui sa susţină înfiinţarea unei astfel de direcţii. Este o provocare pe care o lansăm’, a afirmat Mărieş. 
            Potrivit acestuia, mai multe asociaţii de revoluţionari şi asociaţii civice ‘vor pune pe masă’ un astfel de plan, în cazul în care Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului nu va reuşi să iniţieze proiect de lege în acest sens. ‘În următoarele două săptămâni, vom pune pe masă un proiect care să fie de o asemenea anvergură, astfel încât, ceea ce s-a întâmplat între 23 august 1944 şi 15 iunie 1990, să poată să fie investigat ca şi crimă împotriva umanităţii’, a explicat Teodor Mărieş. El a adăugat că o astfel de direcţie ar trebui să fie realizată după modelul DIICOT sau DNA. 
            Teodor Mărieş a susţinut, pe de altă parte, că solicitarea făcută de Procurorul General al României, Codruţa Kovesi, către ministrul Justiţiei, de a-l demite pe procurorul Dan Voinea din funcţia de şef adjunct al Parchetelor Militare reprezintă ‘o comandă politică’. Mărieş consideră că ‘procurorul Voinea este singurul care a instrumentat cu succes dosarele Revoluţiei şi mineriadei din 13-15 iunie 1990′.

Duminica, 26 Octombrie 2008,

Revolutionarii vor organiza, marti, un protest in fata Parchetului General si in fata Ministerului Justitiei, impotriva cererii de revocare din functie a procurorului Dan Voinea, a anuntat Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie.

Acesta contesta cererea procurorului general de a-l revoca pe Dan Voinea din functia de sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, revolutionarul sustinand ca nu vor mai exista condamnari ca in cazul Chitac si Stanculescu.

“Doamna Kovesi il urmareste la comanda politica de un an de zile pe Dan Voinea. Nu se pune problema functiei. Dorinta lor este de a-l termina public pe acest om, pentru ca sa nu mai fie posibile condamnari ca in cazul Chitac si Stanculescu”, a declarat Teodor Maries, citat de NewsIn.

Potrivit acestuia, toata lumea, inclusiv presedintele Traian Basescu, ar trebui sa tina cont de faptul ca Dan Voinea a trimis in instanta “numerosi criminali de la Revolutie”.

Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a declarat, joi, 23 octombrie, ca ii va cere in urmatoarele zile ministrului justitiei, Catalin Predoiu, revocarea din functie a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si Mineriadei.

Kovesi a explicat ca, desi au fost multe delegari ale unor procurori din teritoriu la structura centrala, Sectia Parchetelor Militare a rezolvat anul trecut doar trei rechizitorii. Dosarele au fost lucrate de peste zece procurori.

Potrivit lui Kovesi, Inspectia judiciara nu a consemnat mai multe aspecte sesizate, si anume, tergiversarea dosarelor Revolutiei si Mineriadelor, precum si o rezolutie de incepere a urmaririi penale care nu a fost trecuta in registru, mai scrie agentia de stiri

Procurorul general a mai spus ca dosarul Mineriadei, in care a fost cercetat Ion Iliescu pentru moartea si ranirea unor persoane in 13-15 iunie, ar fi stat sapte luni in nelucrare, inainte de a fi declinat procurorilor civili.

Dan Voinea a detinut, intre anii 1997 si 2000, sefia Sectiei Parchetelor Militare. Voinea este cel care s-a ocupat de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 si de cel al Revolutiei din decembrie 1989. In aprilie 2006, Dan Voinea a fost numit in functia de procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare.

Ziare.com

Nr. înregistrare : 804.150 / 23 octombrie 2008

COMUNICAT

         Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989, organizează VINERI 24 OCTOMBRIE 2008, orele 12.00, la sediul său din strada Batiştei nr.24A, sector 2, Bucureşti, o :

CONFERINŢĂ DE PRESĂ EXTRAORDINARĂ

Cu tema :

-         Solicitarea Procurorului General Laura Codruta Kovesi de revocare din funcţie a adjunctului secţiei Parchetelor Militare Dan Voinea.

         La nici o săptămână de la Decizia Curţii Supreme în „Dosarul Timişoara”,  Procurorul care a condus instrumentarea Dosarelor este demis.

         Conducerea Parchetului General al României – pe o corabie în derivă !!!???

Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989

Preşedinte

TEODOR  MĂRIEŞ

P.S. Prezentam UN FRAGMENT DIN SCRISOARE: “Motivaţiile reale ale modificării legii sunt următoarele:

Ion Iliescu, prin complicele său Emilian Vasile Cutean, deputat PSD de Alba care se află în spatele Legii manipulării mişcării revoluţionare, doreste sa puna mana pe întreaga mişcare revolutionara (menţionăm, spre informare, că în 2006, Curtea de Conturi a Romaniei a depistat faptul ca Emilian Cutean, in calitate de fost sef al Secretariatului de Stat pentru Problemele revoluţionarilor (SSPR), a transferat ilegal in conturile asociatiei sale de revolutionari trei miliarde de lei, banii fiind folositi in interese personale, Asociatia Club 22 fiind in fapt domiciliul personal al parlamentarului).

Senatul Romaniei a votat, fără să ştie ce votează, un proiect de lege prin care art.9 din Legea 341 / 2004, se modifica si se infiinteaza o noua comisie care va avea rolul de a controla institutiile statului (Comisia parlamentara a revolutionarilor si Secretariatul de stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989), formata din 3 actuali (!!!) membri ai comisiei parlamentare, un procuror si un poliţist. Aceasta va avea caracter permanent, adica pe viata.

Deci, cei care din actuala comisie parlamentara nu vor mai intra in parlament (in primul rand, Emilian VasileCutean, care se află la un pas de condamnare) va intra in noua comisie.

Este total neconstitutional acest proiect, daca vedem că nişte civili, un procuror si un poliţist vor controla inclusiv o structura a Parlamentului Romaniei.

Această mişcare a lui Cutean a fost prefigurată de mentorul sau Ion Iliescu, care prin Legea infiinţării Institutului Revolutiei Romane, a legalizat faptul că acesta este condus permanent de presedintele Romaniei în exercitiu, iar la acea ora preşedinte era Ion Iliescu, LA FEL CUM VIITOAREA COMISIE VA FI FORMATA DIN PARLAMENTARI IN EXERCITIU ACUM .

Este clară intenţia de a pune mana pe mişcarea revoluţionară, prin constrangere de umătorul fel: cine nu este cu noi nu mai are acces la drepturile prevăzute de legea revoluţionarilor, nr. 341 / 2004 .

Apoi, probabil, vor primi sarcina de a interveni în justiţie, atât in ţara cât şi la CEDO, pentru a stopa acţiunile iniţiate de revoluţionari ca urmare a tergiversării aflării adevărului despre cele peste 1200 de crime comise în timpul revoluţiei din 1989.

Aceasta comisie doreşte să controleze viaţa tuturor revoluţionarilor din România .

In numele celor care incă mai cred în IDEALURILE LUI DECEMBRIE 1989, in democraţie şi adevăr, solicităm sprijinul întregii societăţi româneşti, a oamenilor responsabili din ţara şi străinătate.

Iată obiecţiunile noastre din punct de vedere juridic:

1.      Proiectul de lege in forma adoptata nu indeplineste cerinta prevazuta de dispozitiile art. 74 alin (4) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora deputatii si senatorii pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi. Acest proiect nu are forma ceruta pentru proiectele de legi, ci are forma unor amendamente, incalcand Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

2.      Titlul proiectului de lege nu tine cont de existenta O.G. nr. 6/2008 (in vigoare), care modifica titlul Legii nr. 341/2004, in sensul ca introduce si revolta anticomunista de la Brasov;

3.      Instantele de contencios administrative nu au competenta sa solutioneze contestatiile, asa cum este prevazut in proiectul de lege in cauza, pentru ca potrivit legii Contenciosului administrativ si coroborat cu Decizia nr. 412/2006 a Curtii Constitutionale in care se spune ca “ activitatea acestei comisii speciale a celor doua Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar a unei activitati administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989. Este evident ca textul de lege criticat reglementeaza o procedura de control parlamentar, iar nu o procedura administrative”. Parlamnetul Romaniei nu ar avea calitate procesuala pentru a face obiectul solutionarii in justitie a eventualelor contestatii;

4.      Potrivit alin (2) art. 71 din Constitutia Romaniei (Incompatibilitati) “Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului”. Deci cum ar putea un deputat sau senator sa avizeze sau sa solutioneze un act administrativ?

5.      La nivelul S.S.P.R. functioneaza deja o comisie cu aceleasi atributii, alcatuita din mai multi specialisti care acopera mai multe domenii decat cele propuse prin proiectul de lege in cauza;

6.      Existenta unui magistrat (procuror) in comisia propusa prin proiectul de lege, implica justitia in emiterea unui act administrativ. Doar autoritatea executiva are competenta emiterii de acte administrative;

7.      Comisia pentru administratie Publica si Organizarea Teritoriului si Protectia Mediului si Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati au dat AVIZ NEGATIV acestui proiect de lege;

8.      Faptul ca acest proiect de lege a fost introdus pe procedura de urgenta, ne intareste convingerea ca cei ce l-au initiat si sustinut au interese meschine de grup. Unii dintre ei nu mai figureaza pe listele de deputati sau senatori, iar altii nu au sanse reale sa fie alesi si vor sa beneficieze in continuare de salarii si avantaje de parlamentar.

9.      Spiritul acestei propuneri legislative este unul necurat, inutil solutionarii problemelor revolutionarilor, şi va crea in continuare dispute intre comisii peste comisii parlamentare, intre comisii si alte comisii din zona executivului, intre toate aceste comisii si competenta instantelor de judecata, intre revolutionari si institutii ale statului. Toate acestea in defavoarea revolutionarilor, cărora de 4 ani nu li se solutioneaza cererile; unii au murit si nu au beneficiat de drepturile lor legale, avand parte doar de bataie de joc si jaf din partea unor reprezentanti ai institutiilor de stat;

10.  Bugetarea acestei comisii propuse prin proiectul de lege in cauza, face sa se irosesca sume importante de bani, in conditiile in care initiatorul, in expunerea de motive invoca implicatii financiare importante in solutionarea cererilor revolutionarilor.

Cu încredere,

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Sorin Ilieşiu - Vicepreşedintele Alianţei Civice

Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte - Florin Postolachi

Asociaţia Cives, Ioan Roşca - Preşedinte

Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia “Redarea Istoriei” - jurist Păun Gabriel Virgil– Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Fundaţia Culturală Timpul – Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu - Vicepreşedinte

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa, Preşedinte

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Preşedinte

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte