Vineri 22 august a avut loc conferința de presă cu tema: Ajutați Roșia Montană, la sediu asociației 21 Decembrie 1989.
Conferința a început la ora 11 și a fost susținută de dl. Flavius Bărbăcaru, vicepreșesinte RPER, dna Ana Țuțuianu din partea Alianței Civice, dna. Nadia Mezincescu și dl. Ștefan Răgălie din cadrul Academiei Române, dna Carmen Alexandrescu și dl. Teodor Mărieș din partea Asociașiei 21 Decembrie 1989.
Dl. Teodor Mărieș – președintele asociație 21 Decembrie 1989 a deschis conferința prezentând participanții.
Dl. Flavius Bărbăcaru, reprezentantul Rencontrs pour le Patrimoine Europe-Roumanie, Paris, Franta, abea reântors de la Roșia Montană a prezentat starea de fapt de la fața locului.
Roşia Montană este o localitate formată din mai multe sate răspândite pe versanţii văii Roşiei. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.
Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe.O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite “tăuri”. Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Ţarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activităţii miniere.
Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi văzute în Muzeul minieritului.
Locul a devenit celebru după ce firma canadiană, Gabriel Resources, a dorit să extragă aur din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură, proces ce presupune distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi cimitire, ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani (în comparaţie cu durata maximă de producţie a minei ce se estimează la 15 ani). În total, compania va folosi o suprafaţă de 42.82 km² şi estimează că va extrage 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint. Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului.
Proiectul constă în construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca proiectul să fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Roşia va trebui împărţită în patru mine deschise, în timp ce altă vale, Corna, va trebui sa fie transformată într-un iaz de depozitare a ceanurii cu o suprafaţă de 6 km², cu un dig înalt de 180 m. În total, proiectul se estimează că va genera 196 de milioane de tone de cianură.
Gabriel Resources a cumpărat aproximativ jumătate din comună de la proprietarii locali și propune strămutarea lucalității într-o zonă ce nu-i aparține si nu e de vânzare. În acest scop a construit și un drum care nu duce nicăieri care a început déja să se surpe. Înaintea începerii construcţiei, compania va trebui să cumpere toate proprietăţile. Legea României interzice exproprierea.
Ruinele cetăţii romane, Alburnus Maior, vor fi şi ele distruse pentru completarea proiectului. Compania a investit timp de trei ani într-o exploatare arheologică, dar este cert că nu este timp pentru exploatarea completă până la demolare.
Pamanturile celor 2.150 de localnici vor fi cumparate, asezarea va fi rasa de pe fata pamantului pentru a face loc minei de aur de suprafata a companiei “Rosia Montana Gold Corporation”.
Durata de viata a minei este in medie de 14 ani. In cursul anilor de varf, proiectul va necesita o forta de munca de doar 248 de angajati, inclusiv experti straini.
Rosia Montana prezinta un potential extraordinar de dezvoltare durabila, prin ocrotirea si valorificarea patrimoniului cultural si natural, dezvoltarea turismului cultural si ecologic, revigorarea mestesugurilor traditionale. Aici se extrage aur de 2000 de ani si, pana la nationalizarea din 1948, Rosia Montana era o comunitate prospera in care mineritul si agricultura se practicau simultan, in stransa legatura. Mai exista (inca!) aici case din secolele 18 si 19, dovada unei culturi traditionale.
Chiar trebuie sa distrugem o zona deosebita din punct de vedere istoric si natural pentru o exploatare industriala care nu ne aduce aproape nimic?
Din aprilie 2004 cei de la Gold Corporation au început să cumpere proprietăţi. Au reuşit acest lucru în 331 de cazuri. Le mai rezistă 600. În cazul în care şi acestea ar fi cumpărate, vor dispărea patru munţi, în urma exploatărilor miniere. La care ar munci 500 şi ceva de angajaţi pe o perioadă de 17 ani, cât timp se apreciază că va dura exploatarea. În urma căreia va rămâne terenul plat.
În toată această luptă există şi săteni care vor să vândă şi să plece.
Unul dintre motivele pentru care nu există variante economice la proiectul minier e că întreaga zonă a fost declarată „zonă industrială“ în 2002. Prin urmare, posibilitatea dezvoltării agroturismului în Roşia Montana e exclusă, întrucât prin lege nu se pot deschide pensiuni în zonele industriale.
Totuși există soluții ca oamenii să fie ajutați să-și îmbunătățească situația economică. Chiar dacă nu au voie să-și construiacă pensiuni, își pot adapta propriile case, dar este necesar să fie ajutați să cunoască legislația, să li se faciliteze împrunuturi cu dobânzi subvenționate pentru a se dezvolta mica industrie locală, fiind zonă defavorizată. Se poate stimula creșterea animalelor cu realizarea unor puncte de colectare și de prelucrare a produselor.
Este foarte important ca oamenii locului să fie susținuți logistic pentru îmbunătățirea vieții economice a zonei.
Dna Ana Țuțuianu, reprezentant a Alianței Civice – București
Ruinele cetăţii romane, Alburnus Maior, vor fi şi ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oraş roman minier şi includ locuinţe, temple, morminte etc, galerii şi unelte de minierit, fiind descris de UNESCO ca „un patrimoniu naţional unic în lume”.
Pe raza comunei Roşia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată.
A existat deja un dezastru ecologic creat de o companie minieră ce foloseşte cianură în România, în Baia Mare, unde o scăpare de ceanură din anul 2000 a poluat apele râului Tisa şi a Dunării care au dus la moartea a 1200 tone de peşte şi contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni. Din anul 1990 au existat peste 30 de astfel de incidente în toată lumea, fiecare având urmări grave asupra mediului.
Dna Nadia Mezincescu
Vechimea acestei asezari poate fi apreciata la cca. 4500 ani, pe baza vestigiilor care dateaza din neoliticul mijlociu (cca. 2500 de ani i.e.n). Alburnus Maior- in timpul stapanirii romane, cunoscut din continutul tablitelor cerate romane ( nr. I, II, VIII, IX, XVI ) — datate in jurul anilor 131-166 e.n, tipic pentru asezari antice: in forma unor colonii aparute in preajma locului de munca. Inca din sec II d.Hr., sub imparatul Traian si apoi Hadrian, se faceau aici exploatari permanente de aur. Astfel au aparut pe ambele versante ale vaii principale – denumita in Evul Mediu Valea Rosie ( Rotbach, Verespatak)— nuclee de locuire.
Continuarea indeletnicirilor miniere din imprejurimile Rosiei Montane este dovedita si de circulația monetara din zona. Marile rezerve de minereu aurifer, Cetatea si Carnicul , au fost cunoscute inca de pe vremea dacilor. Dupa retragerea aureliana mineritul se va practica ocazional.
Populatia comunei – 3872 locuitori ; Etnic : 3518 romani, 55- maghiari, 289- romi, 6- germani, 1-sarb, 1-italian. Confesional: 3322- ortodoxa, 154 – romano-catolica, 102- greco-catolica, 35- protestanti, 214- neo-protestanti, 10-altele.
Colectivitatea multietnică a Roșiei Montane este un model de conviețuire armonioasă care va fi distrusă prin acest proiect. La Roșia Monană există 5 biserici și 9cimitire fiind reprezentateaproape toate confesiunile iar sătenii luptă în a-şi apăra bisericile şi morţii îngropaţi în cimitire.
Dl. academician Ștefan Răgălie
Se are în vedere exploatarea minereurilor cu un conţinut scăzut de aur şi argint din zona Roşia Montană (evaluate la 10,6 milioane uncii de aur şi 52,3 milioane uncii de argint) prin exploatarea la suprafaţă a minereului (36.000 tone minereu excavat zilnic, total 13 mil tone/an), pe timp de 16,4 ani, folosind ca tehnologie cianurarea (250.000 tone, cantitate necesară pe întreaga perioada de exploatare a investiţiei). Sterilele, deşeurile tehnologice rezultate din exploatare şi proces vor fi stocate într-un iaz de decantare cu o suprafaţă de 400 ha, având o capacitate de stocare de 250 mil tone şi o înălţime a barajului de 185m. Scutirea de plată a taxelor vamale, în perioada în care zona este considerată ” o zonă defavorizată”; Amortizarea investiţiei: – 4,5 ani, conform studiului de fezabilitate îmbunătăţit. Crearea a 250 – 500 locuri directe de muncă (inclusiv pentru salariaţii străini), precum şi a unor locuri de muncă indirecte;
O redevenţă de 2% din producţia totală va reveni statului român, sau un total de 20 mil. $ Valoarea zăcământului: peste 3 miliarde $.
Odată începută exploatarea în carieră nu se mai poate pune problema stopăriiîn zonă proliferării apelor acide. Această problemă nu apare tratată în studiul de fezabilitate după încheierea activităţii de exploatare. Potrivit unor studii pentru situaţii similare făcute în SUA, costurile anuale pentru neutralizarea apelor acide cu caracteristici similare celor de la Roşia Montană pot ajunge până la 50 mil. $./an.
Monitorizarea fenomenului de înfiltrare în sol a apelor din bazin (poluate cu cianură şi metale grele) nu a fost reţinută în proiectul general, materializată prin puţuri, canale, aparate de măsură şi control etc, trebuie susţinută financiar pe toată durata de existenţă a iazului (circa 100 ani).
În cazul când acestea vor fi funcţionale aceste costuri vor trebui să fie suportate de la bugetul de stat.
Exploziile frecvente şi puternice din zonă, ca urmare a operaţiunilor de exploatare curentă ar putea destabiliza solul, slăbit de existenţa numeroaselor galerii înca neînchise.
Întregul proiect de investiţii de la Roşia Montană stă sub semnul incertitudinii economice şi a dezastrelor ecologice pentru partea română.
Documentul mai mentioneaza ca situatia in care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) detine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din actiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de “interes public in beneficiul economic al tarii” (care ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita in practica internationala a valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca in industria petrolifera, de exemplu, raportul de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea tarii gazda. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene.
Dna Carmen Alexandrescu
Asociația 21 Decembrie 1989 a susținut încă de la început acțiunile împotriva acestui proiect alăturându-se acun 4-5 ani campaniei salvați Roșia Montană a asociației Alburnus Maior împreună cu Academia Română, Alianța Civică și altele. Felicităm înființarea în Franța, după întrarea noastră în Uniunea Europeană a RPER și colaborăm îndeaproape cu dna președintă a asociației Ștefana Bianu și dl vicepreședinte Flavius Bărbăcaru, prezent astăzi. Asociația consideră că acest proiect atentează la istoria vechii Europe și ne întrebăm ce interese pot fi cui îi servește să ne anularăm propria noastră istorie.
Dl. Flavius Bărbăcaru – în încheiere solicită ca partidele și administrația publică să-și precizeze explicit poziția față de derularea acestui proiect, momentan blocat.
Actiune – incetarea grevei foamei – Doru Maries
.
.
.
