Arhivă din iulie, 2008

31 iul 2008

Planul de curatare a Pietei Universitatii

Joi, 12 Iunie 2008

Planul de evacuare a Pietei Universitatii in ziua de 13 iunie 1990 a fost comandat de Ion Iliescu, intocmit de generalul Mihai Chitac si aprobat de Petre Roman.

Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a dat publicitatii un document din dosarul mineriadei din 13-15 iunie, ce cuprinde etapele de “curatare” a Pietei Universitatii. Desfasurarea de forte a fost precedata de “elaborarea si transmiterea la radio si televiziune a unui comunicat prin care sa se ceara fortelor de ordine interventia pentru eliberarea Pietei”, dupa cum e specificat in Plan. Masura era menita sa justifice prin intermediul posturilor publice radio-tv interventia de a doua zi, 13 iunie. Conform declaratiilor lui Mihai Chitac, pe atunci ministru de Interne, presedintele de atunci, Ion Iliescu, i-a cerut pe 11 iunie 1990 sa pregateasca planul de evacuare a demonstrantilor din Piata, eveniment planificat initial pentru a doua zi, a aratat ieri Teodor Maries. El a mentionat ca generalul Chitac a cerut o zi in plus pentru a avea timp sa planifice evacuarea. Pe 12 iunie, ora 19.00, generalul s-a intalnit cu Roman, care a studiat planul si l-a aprobat. Nu inainte de a-i cere lui Chitac sa nu faca un plan dactilografiat, planul ramanand la stadiul de tabel scris de mana (vezi facsimil). De altfel, atat Iliescu, cat si Roman au evitat sa semneze documentul. Sa nu scape nimeniIntr-o nota de subsol se precizeaza totusi ca a fost “intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90. Discutat si aprobat verbal de Prim ministrul Guvernului Provizoriu, dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 19.00″. Planul lui Chitac a fost elaborat cu rigurozitate cazona, avand etape clare si responsabili numiti pentru indeplinirea ordinului prezidential. Din partea Ministerului de Interne, s-a ocupat generalul Diamandescu, SRI a fost reprezentat chiar de catre Virgil Magureanu, iar implicarea Procuraturii Generale a fost coordonata de Gheorghe Robu, dupa cum rezulta din documentele lui Maries. De altfel, “eliberarea” Pietei s-a cerut chiar de catre Procuratura pe 12 iunie, printr-un comunicat. A doua zi, a fost dispusa blocarea oricarei cai de iesire din Piata, astfel incat sa nu poata scapa nimeni. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Diamandescu a dispus de 1600 de politisti si 22 de autobuze. Ministerul Transporturilor a interzis oprirea garniturilor de metrou in statia Universitatii, iar 80 de politisti militari aveau misiunea sa stopeze refugierea manifestantilor in gurile de metrou. Oamenii lui Magureanu trebuiau sa blocheze accesul in cladirile prevazute cu balcoane, dupa cum reiese din Planul prezentat de Maries. Desi legal era doar un partid printre altele, FSN a fost inclus in planul lui Chitac. Din partea Frontului, N.S. Dumitru trebuia sa adune “4-5000 de oameni ai muncii” care sa vina in piata si sa ramana acolo “pana la normalizarea circulatiei auto si pietonale (la nevoie in doua-trei schimburi)”. Se pare ca Dumitru nu si-a facut bine treaba deoarece Chitac a notat ca obiectivul acesta nu s-a executat scriind in paranteza “sabotaj?”. De altfel, pentru fiecare etapa exista observatii privind executarea sau neexecutarea planului. 1000 de mineri cazati in unitati militareDecizia Curtii Constitutionale prin care s-a hotarat ca civilii nu pot fi acuzati de Parchetul Militar a ingropat din nou dosarul Mineriadei din iunie 1990. In noiembrie 2006, generalul Voinea era pregatit sa trimita dosarul in instanta. Sorin Iliesiu, presedintele Aliantei Civice, a declarat ca Voinea tocmai se pregatea sa acuze 34 de personalitati publice de infractiuni grave: omor, tentativa de omor, subminarea puterii de stat. Intr-un interviu acordat de Voinea lui Iliesiu in noiembrie 2006, procurorul afirma ca generalul Atanasie Stanculescu a cazat circa 1000 de mineri in unitati militare, intentionand sa-i pastreze ca un fel de armata care sa impiedice orice protest la adresa puterii de atunci. Voinea afirma atunci ca Virgil Magureanu s-a ocupat personal de represiunea din iunie 1990 infiintand Grupul Dambovita in cadrul SRI. Serviciul a blocat accesul procurorilor la arhiva acestui grup. De asemenea, Voinea sustinea ca la dosar exista probe care atesta faptul ca generalii Chitac si Diamandescu au ordonat incendierea autobuzelor politiei in Piata Universitatii. Marius Oprea: “Tot ei conduc”Participantii la dezbaterea despre mineriada au remarcat cu amaraciune ca sistemul care a patronat mineriadele s-a perpetuat pana astazi, in timp ce victimele de atunci inca nu si-au gasit dreptatea. Andrei Oisteanu a remarcat ca refuzul lui Ion Iliescu de a negocia cu protestatarii din Piata Universitatii si recursul la forta constituie “pacatul originar al Romaniei de astazi”, care a produs divizarea societatii romanesti. Presedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, este cu atat mai dezamagit cu cat puterea instalata dupa 2004 nu a reusit sa-si respecte promisiunea de a face lumina in cauzele revoltei de la Brasov din 1987, a Revolutiei din 1989, mineriadelor si incidentelor de la Targu-Mures. Iliesiu a mentionat Apelul pentru Romania, initiat de societatea civila la inceputul lui 2006, in care erau incluse aceste cereri. Apelul a fost asumat de catre presedintele Basescu, dar rezultatele sunt insignifiante. “Ce s-a reusit prin Revolutie si Piata Universitatii a fost blocat rapid. Chiar daca s-a pierdut componenta ideologica, chiar daca nu se mai tin sedinte de partid, tot ei conduc”, a conchis Marius Oprea. Laura Kovesi ocroteste batranetile lui Nicolae PlesitaMarius Oprea, consilier al primului-ministru, a precizat ca Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului a facut plangere penala impotriva a 400 de persoane banuite ca au facut parte din aparatul represiv al statului inainte de decembrie 1989. Desi probele sunt solide, procurorii nu s-au deranjat sa cheme la audieri nici macar unul singur din cei suspectati. Dosarul lui Nicolae Plesita privind colaborarea cu Carlos “Sacalul” in atacul terorist impotriva redactiei romane a “Europei Libere” este finalizat de trei ani fara ca batranetile generalului de Securitate sa fie deranjate. Tot ce lipseste pentru trimiterea in instanta a dosarului este semnatura procurorului-general, Laura Codruta Kovesi, semnatura care intarzie nejustificat, a sustinut Oprea. El a afirmat ca in acest dosar probele provin aproape in totalitate de la politia germana, deoarece SIE a refuzat sa colaboreze. Aceeasi atitudine a avut si Ministerul de Externe. Marius Oprea a declarat ca sistemul de relatii instituit in vremea comunismului functioneaza in servicii, dar si in politica, atat pentru perpetuarea privilegiilor catre descendentii nomenclaturistilor, cat si pentru ascunderea adevarului privind crimele comunismului. Procurorii sunt si ei interesati in ascunderea unui trecut nefavorabil multora dintre ei, a mai adaugat el. Pagina realizata de Adrian ILIE

» vezi articolul original


sursa:

Niciun comentariu

15 iul 2008

Barsan inlocuit din dosarele Revolutiei si mineriadei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Asociaţiei 21 Decembrie că un alt judecător a fost desemnat în cauzele revoluţionarilor, în locul magistratul Corneliu Bârsan, pentru soluţionarea imparţială a reclamaţiilor formulate de aceasta.
            CEDO a precizat că preşedintele Curţii încă din 26 mai a procedat la desemnarea unui alt judecător în locul lui Bârsan.
            Revoluţionarii au contestat la Curtea Europeană de la Strasbourg faptul că instanţa supremă a respins acţiunea lor referitoare la contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, cerând totodată ca judecătorul Corneliu Bârsan de la CEDO să nu judece reclamaţiile făcute de Asociaţia 21 Decembrie.
            Într-un memoriu înaintat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, Asociaţia 21 Decembrie atrage atenţia asupra incompatibilităţii unui membru al Curţii, respectiv a judecătorului Corneliu Bârsan – care în 1990 era decanul Facultăţii de Drept din Bucureşti – şi este martor în dosarul mineriadei.
            ”În faţa autorităţilor judiciare, domnia sa a compărut ca martor şi, potrivit propriei declaraţii existente la dosarul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bârsan a purtat discuţii în sediul central al Ligii Studenţilor cu grupările paramilitare de mineri care, la chemarea lui Ion Iliescu şi a autorităţilor României, s-au deplasat la Bucureşti, unde, sub direcţia unor militari şi civili şi cu susţinere guvernamentală tacită sau directă, au provocat o serie de violenţe, distrugeri grave, în special tratamente neomenoase aplicate populaţiei civile şi demonstanţilor paşnici, luare de ostatici – agresiuni fără precedent în istoria postbelică a Europei”, se arată în memoriul adresat CEDO în 4 iulie.
            Documentul notează că sediul Ligii Studenţilor a fost devastat de mineri, fiind confiscată toată aparatura din birouri.
            ”În ipoteza că domnul Bârsan nu se va abţine, ne vedem în situaţia delicată de a cere recuzarea domniei sale din aceste cauze, socotind prezentul demers o cerere formală în sensul arătat, determinând aplicarea articolului 27, paragraful 2 din Regulamentul Curţii”, se mai arată în memoriu.
            Totodată, Asociaţia 21 Decembrie cere ca instrumentarea dosarelor mineriadei şi revoluţiei să nu fie făcută de membri români ai personalului Curţii de la Strasbourg, pentru evitarea oricăror “deficienţe de comunicare sau suspiciuni”.
            Asociaţia a contestat la CEDO faptul că instanţa supremă i-a respinst recursul pe care l-a declarat împotriva deciziei Curţii Constituţionale (CC) în urma căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili.
            ”Membrii Curţii Constituţionale, prin decizia 610/2007, au dat o grea lovitură statului de drept şi soluţionării juste a dosarelor revoluţiei şi mineriadelor. Decizia 610/2007 a Curţii Constitutionale a condus direct la fragmentarea dosarelor revoluţiei şi mineriadelor, deşi textul constituţional arată ca deciziile au putere numai pentru viitor”, scrie asociaţia în acţiunea sa către CEDO.
            În 27 mai 2008, a fost ultimul termen de judecată, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spune sursa citată, “practic a refuzat să examineze pe fond cererea noastră de recurs, respingând-o ca inadmisibilă; Asociaţia 21 Decembrie 1989 a acuzat violarea dispoziţiilor articolelor 6 şi 13 din Convenţie”.
            ”Am solicitat Curţii supreme să verifice competenţa materială/funcţională a completului de trei judecători aparţinând Secţiei Civile a Înaltei Curţi de soluţionare a acestui recurs. La termenul din 8 februarie 2008, nu puteau fi puse concluzii scrise în fata unei instanţe care nu-şi stabilise competenţa materială şi funcţională. Adversarii noştri ar putea spune că, fiind vorba de dosare penale în analiza Curţii Constituţionale, evaluarea Deciziei 610, doar la Secţia civilă ar fi una restrânsă. Pe de altă parte, în opinia noastră, ca să pronunţe varianta «respinge recursul ca inadmisibil», Curtea ar fi trebuit mai întâi să hotărască asupra propriei competenţe de soluţionare a recursului”, explică sursa citată.
            Asociaţia susţine că instanţa supremă, de fapt, s-a antepronunţat pe competenţa materială, deşi în şedinţa publică a declarat că rămâne în pronunţare pe acest aspect. Curtea a amânat pronunţarea de pe 8 ianuarie la 21 ianuarie şi, în mod corect, a repus cauza pe rol, acordând însă un termen abia la 27 mai 2008, când a decis respingerea recursului, în condiţiile în care nu a fost tranşată chestiunea cu privire la competenţa instanţei.
            ”Soluţia pronunţată este greşită, a fost respins recursul ca inadmisibil. De îndată ce va fi redactată hotărârea, urmează să o comunicăm CEDO”, spune Asociaţia.
            Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul formulat de Asociaţia 21 Decembrie 1989 împotriva deciziei Curţii Constituţionale (CC) 610 din 20 iunie, în urma căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili.
            Prin Decizia 610 din 20 iunie, Curtea Constituţională a stabilit că este neconstituţional articolul III, alineatul 2 din Legea 356/2006 pentru modificarea Codului de procedură penală referitor la “cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanţele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanţele militare”. Curtea Constituţională a ţinut cont de cauza Marcel Maszni contra României, judecată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care prin decizia din 21 septembrie 2006, a apreciat că în cauzele cu raporturi de conexitate între faptele unor inculpaţi militari şi cele ale unor inculpaţi civili, judecata asupra civililor trebuie să revină în exclusivitate instanţelor civile, pentru a fi asigurată conformitatea cu articolul 6 din Convenţia Europeană privind garantarea accesului la un tribunal independent şi imparţial.
            În dosarele cu subiecţi având o anumită calitate – demnitari, militari cu grad de general -, potrivit articolului 29 din Codul de procedură penală, competenţa de judecare a cauzelor aparţine numai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este o instanţă civilă.
            Mărieş anunţa, la jumătatea lunii mai, că CEDO a aprobat cererea Asociaţiei 21 Decembrie de a soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei.
            Acesta preciza că în urma mitingului din faţa Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg şi a documentaţiei depuse în luna aprilie, CEDO a aprobat solicitarea organizaţiei şi va soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, decizia instanţei europene fiind luată pe 29 aprilie. Pe rolul CEDO se află depuse două dosare, unul privind ancheta din dosarul Revoluţiei şi altul privind ancheta din dosarul Mineriadei. În aceste acţiuni, revoluţionarii cer instanţei europene să ajute la urgentarea punerii pe rol a celor două dosare.
            Potrivit răspunsului trimis de către CEDO Asociaţiei 21 Decembrie, cererea de soluţionare cu prioritate a dosarelor a fost aprobată în temeiul articolului 41 din regulamentul Curţii, a mai spus Mărieş.
MEDIAFAX

Un comentariu

08 iul 2008

Salut! Suntem Asociatia 21 Decembrie 1989!

Pentru ca, pe noi, pesemne ne iubeste Cineva va daruim din sufletul nostru cateva cantece. Dupa 18 ani consideram ca suntem majori si de aceea cantecele: “La majorat”, “Nu te lasa”, “Du-te pa-pa”, “Pesemne”, “Si mi-ar placea” si “Ioan fara de Tara” inseamna pentru noi un nou inceput!

Echipa noastra: Doru Maries, Cristi Paturca, Carmen si Lucian Alexandrescu, Cristina Teodora Darjan, Dan Popescu Bijous, Laura Botolan, Costel “Studio” si toti ceilalti care sunteti alaturi de noi va transmitem “Toate cele bune”!

La majorat

Eu plang, tu plangi

Nu te lasa

Pesemne

Ion fara de Tara

Du-te pa-pa

 Si mi-ar placea

Niciun comentariu

07 iul 2008

Asociatia 21 Decembrie 1989 ataca la CEDO o hotarare a Curtii Constitutionale

Asociatia 21 Decembrie 1989 a inaintat o a treia cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in care ataca decizia Curtii Constitutionale nr. 610/2007, potrivit careia mentinerea competentei parchetelor ti instantelor militare in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a Legii nr. 356/2006, cauze in care alaturi de militari se află si persoane care nu au calitatea de militar, contravine dispoziţiilor art.16 alin.(1) din Constituţie. Acesta cerere survine cererilor 33810/2007 si 45886/2007 ce vizeaza dosarele Revolutiei si mineriadei.

In cererea adresata instantei europene noi sustinem ca “Declararea inclusiv de catre procurori a unui asemenea recurs, ca si pronuntarea unei decizii in favoarea victimelor regimului comunist, ar fi o premiera in perioada postbelica, o restabilire in actiunea publica a echilibrului just intre victime si calai. Dand o deplina aplicare art.13 din Conventie, respingem teza potrivit careia deciziile Curtii Constitutionale nu ar mai avea cale de atac (…) chiar daca sunt definitive, cum legea Curtii nr.47/1992 se completeaza cu Codul de Procedura Civila, apreciem ca pot fi atacate cu recurs, aplicand dreptul comun, (…) de catre Parchetul/Procurorul general sau oricare alt procuror competent ca si de catre orice persoana interesata.
Din dispozitiile art. 299 Cod Proc. Civ. rezulta cu claritate: hotararile definitive se pot ataca cu recurs – modalitate legala de care uzam acum.
Cum membrii Curtii Constitutionale s-au pronuntat toti cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate prin decizia nr.610 din 20 iunie 2007, un complet pentru judecarea recursului nu se mai poate alcatui [intrucat membrii Curtii ar fi incompatibili, se vor abtine sau vor fi recuzati – art.24, 27 si urm. Cod Proc. Civ.] iar intr-un stat de drept orice actiune in justitie trebuie judecata/solutionata – altfel judecatorii ar fi sanctionati pentru denegare de dreptate prohibita si sanctionata potrivit art.3 Cod Civil Roman dar si de art.4 din Legea nr.303/2004.
Asadar, dreptul la un recurs efectiv prevazut de art.13 din Conventie primeaza [oricarei dispozitii interne, conform art.21 din Constitutie] iar acest recurs trebuie judecat – si singura instanta de casatie nu poate fi decat Inalta Curte de Casatie si Justitie (prin sectia civila) careia nici o dispozitie legala nu-i interzice aceasta posibilitate, art.4 Cod Proc. Civ. prin enumerarea nelimitativa permitand o extindere a competentei cu de la sine putere, pentru un interes public – procedand la solutionarea recursului, intocmai ca in spetele celebre precum Procesul Tramvaielor din Bucuresti sau Madison-Marburry din SUA.”

 

Pe de alta parte, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries, a cerut presedintelui CEDO ca reprezentantul Romaniei, judecătorul Corneliu Barsan, sa nu faca parte din completul care va soluţiona plangerea privind dosarele mai sus mentionate. In cererea adresată CEDO aratam ca judecătorul Corneliu Barsan se afla in situatie de incompatibilitate, deoarece a fost audiat de autoritatile romane, in calitate de martor, in dosarul mineriadei. In 1990 Barsan era decanul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti si a purtat discutii, in sediul central al Ligii Studentilor, cu ”gruparile paramilitare de mineri veniti in Capitala la chemarea lui Ion Iliescu”. In plus legaturile dintre judecatorul Barsan si fostul presedinte Iliescu sunt de notorietate publica. In acest context noi am solicitat ca instrumentarea dosarelor sa nu mai fie facuta de membrii ai personalului Curtii, provenind din Romania, pentru evitarea oricaror deficiente de comunicare ori suspiciuni.

Niciun comentariu