Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989

Ca urmare a invitatiei primite prin fax ieri 24 iunie a.c. de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, delegatia revolutionarilor din Asociatia 21 Decembrie 1989 condusa de Teodor Maries va fi primita in audienta la Strasbourg vineri 27 iunie a.c. intre orele 10,00-10,30 de catre un reprezentant al Sectiei a III-a a Curtii Europene a Drepturilor Omului unde sunt instrumentate dosarele revolutiei si mineriadei, ca urmare a tergiversarii justei solutionari a acestora timp de 18 ani de catre “Justitia” din Romania.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca o tergiversare de 18 ani este fara precedent in intreaga istorie a CEDO.
De asemenea, Teodor Maries va depune la Strasbourg noi dovezi la dosar in sustinerea cauzei de tergiversare, precum si noi probe care ii incrimineaza indubitabil pe Ion Iliescu si Petre Roman.
Cu acest prilej va fi depusa la CEDO o noua plangere cu privire la decizia Curtii Constitutionale nr.610 din 2007 ca urmare a epuizarii procedurilor interne prin respingerea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie din Romania a recursului declarat de Asociatia 21 Decembrie 1989 impotriva deciziei 610.

Stimate Domnule Preşedinte,

Ca urmare a motivelor prezentate mai jos, vă solicitam să refuzaţi propunerea ilegală de numire a d-lui colonel Ion Vasilache în funcţia de şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Conform art.54 din legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, şeful Secţiei Parchetelor Militare este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunereaministrului Justiţiei s-a făcut “pe ascuns”, fără examen sau concurs aşa cum prevede legea. În vederea selecţiei celor care îndeplinesc condiţiile, ministrul ar fi trebuit să publice respectivul post pe web-site-ul ministerului şi apoi să aibă convorbiri individuale cu cei interesaţi. Această publicitate nu a existat, defavorizând magistraţii militari care ar fi dorit să ocupe respectivul post.

Conform art.48 din legea 303/2004, nu pot fi numiţi în asemenea funcţii cei care au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea. Înainte de numirea în funcţiile de conducere, CNSAS verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă cel numit într-o asemenea funcţie a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea. În cazul propunerii de numire a d-lui Vasilache, CSM şi-a dat avizul favorabil fără să ceară verificarea acestuia de către CNSAS.

Conform art.7 din legea 303/2004, nu pot fi numiţi în asemenea funcţii cei care sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. În cazul d-lui Vasilache, nu s-a făcut nici această verificare.

Conform legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, d-l colonel Vasilache nu poate deveni şeful d-lui general-locotenent Dan Voinea întrucât diferenţa este de două grade, legea admiţând o diferenţă de un grad. În plus, funcţia vizată de d-l colonel este specifică gradului de general, fiind necesar titlul de doctor sau de licenţiat al Colegiului Naţional de Apărare, nefiind însă cazul d-lui Vasilache

Conform art.48 din legea 303/2004, nu pot fi numiţi în asemenea funcţii cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevazute de lege.În cazul d-lui Vasilache, interesul personal este acela de a ascunde activitatea ilegală a sa şi a câtorva procurori din subordine, care, încă din 1993au dat soluţii de favorizare a criminalilor în dosarele revoluţiei şi a mineriadelor, prin decizii de neîncepere a urmăririi penale. În plus, d-l Vasilache şi ceilalţi procurori care au favorizat infractorii, nu au comunicat niciodată părţilor vătămate, aşa cum prevede legea, deciziileilegale de neîncepere a urmăririi penale a criminalilor, astfel încât părţile vătămate – urmaşi de eroi martiri, răniţi sau arestaţi – să nu poată reclama Justiţiei Române asemenea decizii.D-l Vasilache şi cei ca dânsul, au interesul personal ca deciziilo lor în cazuri de omor să rămână neschimbate, iar fărădelegile să nu fie demascate pentru a nu risca pedeapsa penală de favorizare a infractorului, de nedenunţare a acestuia, de abuz în serviciu etc..

Considerăm că d-l Vasilache nu trebuie promovat, ci dimpotrivă. În acelaşi context, până la lămurirea situaţiei sale juridice, credem că se impune şi suspendarea d-lui Tiberiu Mihail Niţu din funcţia de prim-adjuct al procurorului general, întrucât are interesul personal ca adevărul revoluţiei din decembrie 1989 să rămână ascuns, întrucât a fost implicat în represiunea acesteia.

Stimate Domnule Preşedinte, conform art. 21 din Constituţie, victimele celor peste 1200 de crime, cei peste 3300 de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei “au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. 18 ani nu este un termen rezonabil, ci o batjocură faţă de eroi şi faţă de societatea românească. Vă cerem să acţionaţi conform jurământului depus de dvs. ca Preşedinte al României, pentru propăşirea spirituală a poporului român şi apărarea democraţiei, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şiîn spiritul obligaţiei de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice – în acest caz, autorităţile Justiţiei – de a media între puterile statului şi societate.

Având în vedere corupţia la nivel înalt de acoperire a terorismului de stat, precum şi soarta dosarelor istorice referitoare la crimele masacrului din decembrie 1989 şi a fratricidului din iunie 1990, vă solicităm să cereţi efectuarea unui control de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Comisiei Europeane pentru Justiţie şi ai Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Vă solicităm să cereţi pedepsirea penală a vinovaţilor în acoperirea terorismului de stat şi în tergiversarea înfăptuirii justiţiei în dosarele istorice.

24 iunie 2008

Cu încrederea că nimic bun nu poate fi clădit pe crime, nedreptăţi şi neadevăruri,

Sorin Ilieşiu – Vicepreşedintele Alianţei Civice

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte, Antonie Popescu – Avocat

Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, Antonie Popescu – Senior

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Fundaţia Culturală Timpul – Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Catalin Giurcanu – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor, dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber – Preşedinte,

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Preşedinte

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte

După 18 ani comemorăm momentele de tristă amintire când a fost anihilată în forță prima „zonă liberă de neocomunism”.

Manifestația maraton, de 52 de zile, de la începutul anilor 90 încerca să conștientizeze marea masă a votanților că nu se poate construii o adevărată societate democratică cu nomenclaturiștii vechilor structuri.

Televiziunea română, condusă de aceași foști tovarăși, prezenta sporadic imagini din Piața Universității și numai în scopul denigrării acțiunii de protest, spre deosebire de media din străinătate care prezenta zilnic imagini ample.

Personalități ca Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma au trimis mesaje de susține și s-au declarat cu mândrie „golani”, termen folosit de Iliescu pentru participanții la manifestație.

În urma campaniilor susținute, prin ziarele FSN-iste și de la singura teleleviziune existentă, împotriva unor partide istorice reînființate și a unor oameni politici care nu aparțineau fostelor structurilor comuniste, „duminica orbului” a legitimat vechii politruci să conducă în continure destinul țării.

Aleșii au hotărât că este cazul să se termine cu manifestația anticomunistă care cerea procesul comunismului, televiziuni libere și aflarea adevărului despre revoluție.

Parlamentările n-au dus la rezultatul scontat, așa că pe 13 iunie s-au înscenat acțiuni de violență ale manifestanților și s-a intervenit cu forțele de represiune. A doua zi au venit minerii să asigure eliberarea Pieții Universității, „să planteze flori”, să bată presupuși participanți la manifestație, să devalizeze sediile partidelor de opoziție și a asociațiilor organizatoere.

După 18 ani cerem în continuare aflarea adevărului despre revoluție, la care s-a adăugat procesul mineriadelor, ambele cauze nerezolvate în toată acestă perioadă de „democrație originală”.

Marșul de comemorare a început la 14,30 din Piața Aviatorilor, a trecut prin fața TVR până la Piața Victoriei, continuând pe Lascăr Catargiu (Ana Ipătescu), Piața Romană, Piața Universității, oprindu-se în fața Teatrului Național.

Aici s-a improvizat o scenă unde Cristi Pațurcă, autorul multor cântece care au animat Piața în 90 și a Imnului Golanilor, și-a lansat ultima creație „La Majorat”.

A urmat o scurtă scenetă satirică la adresa modului în care se face justiție în procesele „revoluției” și „mineriadelor”.

La ora 18,30 s-a depus o coroană de flori la kilometrul „0” al democrație.

de Antoaneta Demetriade, all-news.ro

Dosarele Revolutiei si Mineriadei din 13-15 iunie 1990 au intrat pe rol la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO), urmand a fi solutionate cu prioritate, prin decizia data in 29 aprilie de presedintele instantei europene.

In acest sens, in perioada urmatoare, o delegatie a Asociatiei 21 decembrie 1989 se va deplasa la CEDO pentru a completa cele doua dosare aflate deja pe rolul Curtii, a declarat pentru All-News presedintele asociatiei, Doru Maries.

“In perioada urmatoare, vom decide data exacta in care vom pleca la Strasbourg, la CEDO, in vederea completarii celor doua dosare in care s-a dat solutia judecarii acestora cu prioritate, conform articolului 41 din regulamentul CEDO potrivit caruia presedintele curtii are dreptul de a decide daca judecarea unui dosar are prioritate in urma analizarii acestuia”, a precizat Maries.

El a sustinut ca CEDO poate decide punerea pe rol a acelor dosare nesolutionate sau “tergiversate” de instantele nationale.
“In dosarele Revolutiei si Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a avut loc o tergiversare de 18 ani, facuta la comanda politica a celor care au hotarat, executat si ucis in perioada infractionala 22 decembrie 1989 – 15 iunie 1990. Acestia au fost in complicitate directa cu cei care au condus represiunile din perioada 14 decembrie  – 22 decembrie 1989″, a sustinut Doru Maries.

Dosarele Revolutiei si Mineriadei au intrat pe rolul CEDO in urma sesizarii facute, la fata locului, de Asociatia 21 Decembrie 1989.

Maries a sustinut ca sunt sanse mari ca hotararea CEDO sa fie data inainte de a se lua o decizie in tara in aceste dosare.
“Daca decizia favorabila a Curtii vine inainte de a se lua o decizie in tara, cred ca merita sa urcam cu totii pe Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe Curtea Constitutionala, pe Parchet, Guvern si Parlament si sa incepem curatenia”, a spus Maries.

O delegatia a revolutionarilor, formata din 40 de persoane, a participat, pe 10 aprilie, la un miting in fata Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg si a discutat cu un reprezentat delegat de CEDO, caruia i-au dat mai multe documente si decizii ale Curtii Constitutionale, ale procurorului general al Romaniei, Codruta Kovesi si ale sefului Parchetelor Militare, colonelul Ion Vasilache, in sprijinul actiunii privind urgentarea judecarii unui dosar al Revolutiei. O prima deplasare la Strasbourg a revolutionarilor a avut loc in 6 februarie 2008.

Asociatia 21 Decembrie 1989 va organiza vineri 13 iunie la ora 14.30 un mars de comemorare a 18 ani de la mineriada din iunie 1990 care va incepe in Piata Aviatorilor. Actiunea se va opri, la ora 16.30, in Piata Universitatii unde Cristian Paturca, membru al Asociatiei noastre, ne va reaminti cantecele care ne-au insufletit in acele vremuri. Ora 18 ne va gasi la kilometrul 0 al Democratiei unde vor fi depuse coroane de flori.

Necesitatea finalizării dosarelor Revoluţiei şi mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi coalizarea asociaţiilor civice pe acest obiectiv a constituit tema unei dezbateri organizate miercuri, la sediul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, la care au participat reprezentanţi din partea unor organizaţii neguvernamentale, ai mai multor confederaţii sindicale, jurnalişti.
Participanţii au remarcat, în alocuţiunile lor, că ‘există o tergiversare de 18 ani a dosarelor Revoluţiei şi mineriadei din 13-15 iunie 1990′, unii dintre aceştia aducând acuze în context procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi.
Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a le-a arătat participanţilor un document care, a susţinut el, ar fi scris de mână de generalul (r) Mihai Chiţac şi care ‘reprezintă planul de evacuare a Pieţei Universităţii aprobat verbal de premierul de atunci Petre Roman într-o şedinţă de guvern’. El l-a acuzat din nou pe Ion Iliescu ‘că a dat tonul diversiunii de după 22 decembrie 1989′, acuzând, totodată, ‘corupţia care există în justiţie’.
În completare, moderatorul dezbaterilor, Rodica Culcer, a afirmat că a existat un ordin din 11.06.1990 al preşedintelui de atunci Ion Iliescu ‘aprobat a doua zi verbal de premierul Petre Roman’.

Directorul executiv al Grupului pentru Dialog Social, Andrei Oişteanu, şi-a exprimat regretul faţă de faptul că nu a fost aplicată în România democratică măcar o parte din Proclamaţia de la Timişoara. El a afirmat că ‘Ion Iliescu a refuzat să dialogheze cu reprezentanţii Pieţei Universităţii, preferând să rămână prizonierul sistemului de dinainte de 1989, care este originarul hibelor din societatea românească’.
‘Astăzi comemorăm un eşec, al nostru, al tuturor’, a afirmat preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, Marius Oprea, consilier al primului-ministru pe probleme de siguranţă naţională.

El a anunţat că a început demersurile de a face ‘o presiune la nivelul Parlamentului European’, pentru adoptarea unei rezoluţii cu rol de recomandare către autorităţile române conform căreia ‘crimele regimului comunist să fie declarate drept crime împotriva umanităţii’. ’Astăzi tot ‘ei’ conduc, trăim în acelaşi sistem bazat pe grupuri de relaţii create dinainte de 1989, în care dosarele contează iar în politică contează pe cine slujeşti şi unde reuşeşti să te inflitrezi’, a spus Marius Oprea.
Acuzaţii i-a adus procurorului general al României şi vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, care a susţinut că acestea ‘tergiversează de mai bine de un an şi jumătate dosarele Revoluţiei şi mineriadei’, deşi a promis celeritate în aceste cazuri.
El a citat un interviu din 2006 al procurorului militar Dan Voinea, care a afirmat ‘că s-a dorit la mineriadă instaurarea terorii prin acţiuni violente care nu s-au justificat politic’.
‘La ordinele generalului Stănculescu, peste 100 de mineri au fost cazaţi într-o unitate militară pentru a forma un fel de ‘armată de rezervă’ ‘, a susţinut Ilieşiu.
‘Procurorul Kovesi are o mare responsabilitate în faţa societăţii civile, a făcut promisiuni şi nu s-a ţinut de cuvânt’, a adăugat Rodica Culcer.
Preşedintele Alianţei Civice, Christian Mititelu, a avut un discurs tranşant în ceea ce priveşte impactul nenumăratelor apeluri şi proteste făcute pe tema dosarelor nerezolvate, dar mai ales asupra ecourilor acestor probleme atât în plan intern, cât şi internaţional.
‘Dacă facem un bilanţ al acestor apeluri nu s-a obţinut nimic decât faptul că, din an în an, ne indignăm din ce în ce mai mult. Trebuie să ne întrebăm dacă este ceva rău în aceste apeluri, poate ne emoţionăm poate prea mult şi privim lucrurile doar în alb şi negru. Trebuie să ne punem întrebarea de ce nu există mai mult sprijin la nivelul publicului larg’, a spus preşedintele Alianţei Civice, făcând o paralelă în context cu ceea ce s-a întâmplat după căderea comunismului în ţări precum Rusia, Ucraina, Spania.
Christian Mititelu a afirmat că ‘este foarte uşor să se spună că un singur om este vinovat’, dar consideră că ar trebui luat în considerare şi faptul că au existat mulţi bucureşteni care i-au aplaudat pe mineri care, la rândul lor, au acceptat să vină la Bucureşti.
Preşedintele Seniorilor Ligii Studenţilor 1990, avocat Antonie Popescu, a anunţat că ‘tergiversarea dosarelor din justiţia română va fi tranşată la CEDO’.
‘Ce nu se poate aici, la Bucureşti, pe Bulevardul Libertăţii unde se află Parchetul, se poate rezolva la CEDO – instanţă care a decis soluţionarea cu prioritate a dosarelor Revoluţiei şi mineriadei. Sistemul juridic român are o problemă’, a spus Antonie Popescu.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a remarcat că lustraţia nu figurează la criteriile politice pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce analistul Emil Hurezeanu a arătat că o schimbare a societăţii nu poate avea loc decât dacă doreşte majoritatea populaţiei.
‘Noi nu putem reinventa poporul român’, a spus Emil Hurezeanu

Clip realizat de Noii Golani, pe melodia XIII (NoMo – Katana)

Planul de evacuare a Pietei Universitatii in ziua de 13 iunie 1990 a fost comandat de Ion Iliescu, intocmit de generalul Mihai Chitac si aprobat de Petre Roman.

Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a dat publicitatii un document din dosarul mineriadei din 13-15 iunie, ce cuprinde etapele de “curatare” a Pietei Universitatii. Desfasurarea de forte a fost precedata de “elaborarea si transmiterea la radio si televiziune a unui comunicat prin care sa se ceara fortelor de ordine interventia pentru eliberarea Pietei”, dupa cum e specificat in Plan. Masura era menita sa justifice prin intermediul posturilor publice radio-tv interventia de a doua zi, 13 iunie. Conform declaratiilor lui Mihai Chitac, pe atunci ministru de Interne, presedintele de atunci, Ion Iliescu, i-a cerut pe 11 iunie 1990 sa pregateasca planul de evacuare a demonstrantilor din Piata, eveniment planificat initial pentru a doua zi, a aratat ieri Teodor Maries. El a mentionat ca generalul Chitac a cerut o zi in plus pentru a avea timp sa planifice evacuarea. Pe 12 iunie, ora 19.00, generalul s-a intalnit cu Roman, care a studiat planul si l-a aprobat. Nu inainte de a-i cere lui Chitac sa nu faca un plan dactilografiat, planul ramanand la stadiul de tabel scris de mana (vezi facsimil). De altfel, atat Iliescu, cat si Roman au evitat sa semneze documentul.

Sa nu scape nimeni

Intr-o nota de subsol se precizeaza totusi ca a fost “intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90. Discutat si aprobat verbal de Prim ministrul Guvernului Provizoriu, dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 19.00″. Planul lui Chitac a fost elaborat cu rigurozitate cazona, avand etape clare si responsabili numiti pentru indeplinirea ordinului prezidential. Din partea Ministerului de Interne, s-a ocupat generalul Diamandescu, SRI a fost reprezentat chiar de catre Virgil Magureanu, iar implicarea Procuraturii Generale a fost coordonata de Gheorghe Robu, dupa cum rezulta din documentele lui Maries. De altfel, “eliberarea” Pietei s-a cerut chiar de catre Procuratura pe 12 iunie, printr-un comunicat. A doua zi, a fost dispusa blocarea oricarei cai de iesire din Piata, astfel incat sa nu poata scapa nimeni. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Diamandescu a dispus de 1600 de politisti si 22 de autobuze. Ministerul Transporturilor a interzis oprirea garniturilor de metrou in statia Universitatii, iar 80 de politisti militari aveau misiunea sa stopeze refugierea manifestantilor in gurile de metrou. Oamenii lui Magureanu trebuiau sa blocheze accesul in cladirile prevazute cu balcoane, dupa cum reiese din Planul prezentat de Maries. Desi legal era doar un partid printre altele, FSN a fost inclus in planul lui Chitac. Din partea Frontului, N.S. Dumitru trebuia sa adune “4-5000 de oameni ai muncii” care sa vina in piata si sa ramana acolo “pana la normalizarea circulatiei auto si pietonale (la nevoie in doua-trei schimburi)”. Se pare ca Dumitru nu si-a facut bine treaba deoarece Chitac a notat ca obiectivul acesta nu s-a executat scriind in paranteza “sabotaj?”. De altfel, pentru fiecare etapa exista observatii privind executarea sau neexecutarea planului.

1000 de mineri cazati in unitati militare

Decizia Curtii Constitutionale prin care s-a hotarat ca civilii nu pot fi acuzati de Parchetul Militar a ingropat din nou dosarul Mineriadei din iunie 1990. In noiembrie 2006, generalul Voinea era pregatit sa trimita dosarul in instanta. Sorin Iliesiu, presedintele Aliantei Civice, a declarat ca Voinea tocmai se pregatea sa acuze 34 de personalitati publice de infractiuni grave: omor, tentativa de omor, subminarea puterii de stat. Intr-un interviu acordat de Voinea lui Iliesiu in noiembrie 2006, procurorul afirma ca generalul Atanasie Stanculescu a cazat circa 1000 de mineri in unitati militare, intentionand sa-i pastreze ca un fel de armata care sa impiedice orice protest la adresa puterii de atunci. Voinea afirma atunci ca Virgil Magureanu s-a ocupat personal de represiunea din iunie 1990 infiintand Grupul Dambovita in cadrul SRI. Serviciul a blocat accesul procurorilor la arhiva acestui grup. De asemenea, Voinea sustinea ca la dosar exista probe care atesta faptul ca generalii Chitac si Diamandescu au ordonat incendierea autobuzelor politiei in Piata Universitatii.

Marius Oprea: “Tot ei conduc”

Participantii la dezbaterea despre mineriada au remarcat cu amaraciune ca sistemul care a patronat mineriadele s-a perpetuat pana astazi, in timp ce victimele de atunci inca nu si-au gasit dreptatea. Andrei Oisteanu a remarcat ca refuzul lui Ion Iliescu de a negocia cu protestatarii din Piata Universitatii si recursul la forta constituie “pacatul originar al Romaniei de astazi”, care a produs divizarea societatii romanesti. Presedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, este cu atat mai dezamagit cu cat puterea instalata dupa 2004 nu a reusit sa-si respecte promisiunea de a face lumina in cauzele revoltei de la Brasov din 1987, a Revolutiei din 1989, mineriadelor si incidentelor de la Targu-Mures. Iliesiu a mentionat Apelul pentru Romania, initiat de societatea civila la inceputul lui 2006, in care erau incluse aceste cereri. Apelul a fost asumat de catre presedintele Basescu, dar rezultatele sunt insignifiante. “Ce s-a reusit prin Revolutie si Piata Universitatii a fost blocat rapid. Chiar daca s-a pierdut componenta ideologica, chiar daca nu se mai tin sedinte de partid, tot ei conduc”, a conchis Marius Oprea.

Laura Kovesi ocroteste batranetile lui Nicolae Plesita

Marius Oprea, consilier al primului-ministru, a precizat ca Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului a facut plangere penala impotriva a 400 de persoane banuite ca au facut parte din aparatul represiv al statului inainte de decembrie 1989. Desi probele sunt solide, procurorii nu s-au deranjat sa cheme la audieri nici macar unul singur din cei suspectati. Dosarul lui Nicolae Plesita privind colaborarea cu Carlos “Sacalul” in atacul terorist impotriva redactiei romane a “Europei Libere” este finalizat de trei ani fara ca batranetile generalului de Securitate sa fie deranjate. Tot ce lipseste pentru trimiterea in instanta a dosarului este semnatura procurorului-general, Laura Codruta Kovesi, semnatura care intarzie nejustificat, a sustinut Oprea. El a afirmat ca in acest dosar probele provin aproape in totalitate de la politia germana, deoarece SIE a refuzat sa colaboreze. Aceeasi atitudine a avut si Ministerul de Externe. Marius Oprea a declarat ca sistemul de relatii instituit in vremea comunismului functioneaza in servicii, dar si in politica, atat pentru perpetuarea privilegiilor catre descendentii nomenclaturistilor, cat si pentru ascunderea adevarului privind crimele comunismului. Procurorii sunt si ei interesati in ascunderea unui trecut nefavorabil multora dintre ei, a mai adaugat el