Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989

Marti, 27 mai 2008, ora 9, la Inalta Curte de Casatie si Justitie se judeca recursul inaintat de Asociatia „21 Decembrie 1989” impotriva deciziei 610 din 20.06.2006 a Curtii Constitutionale.

Aceasta decizie aberanta a infrinat cercetarile in dosarele revolutiei si mineriadelor si finalizarea lor pentru a fi trimise in instanta.

Aminim ca Asociatia „21 Decembrie 1989” a deschis la CEDO actiune impotriva statului Roman datorita tergiversarii tendentioase a finalizarii acestor dosare.

CEDO a decis judecarea acestora cu prioritate. In schimc Inalta Curte a respins recursul formulat de catre Asociatia 21 Decembrie 1989 continuand seria tergiversarilor.

Cand am cantat pentru prima oara “mai bine mort decat comunist”, nadajduiam ca romanii isi vor fi lepadat pe vecie metehnele insusite in cele mai negre decenii ale acestui Neam. Am fost naiv.

Nici macar cei optsprezece ani de prezumtiva judiciozitate a drumului nostru in democratie nu au reusit, constat, sa-i lecuiasca pe multi dintre compatriotii mei de ceea ce ne-a siluit tuturor sufletele in “iepoca” marsaviilor “multilateral dezvoltate”.

Tocmai in Sfanta Zi a Imparatilor Constantin si Elena, “proprietari” de noua epoca au gasit de cuviinta sa asmuta masive “forte de ordine” impotriva unui biet cantautor si sa purceada la evacuarea mea fortata de la adresa ce-mi fusese inscrisa si in certificatul de nastere. Jandarmi, mascati, politie, executori judecatoresti etc. au dat navala inainte de cantatul cocosilor si, fara nici un comentariu sau semn de compasiune fata de starea extrem de precara a sanatatii mele, m-au azvarlit in baltoacele furtunii ce s-a pravalit peste Bucuresti. Muream, inainte ca boala care ma mistuie sa-si fi desavarsit “lucrarea”…

In jurul meu au aparut, in cateva ore, figurile ingrijorate ale catorva prieteni. Revolta devenea fara margini. Imi era teama de viitor, imi era frica de furia oamenilor, sufeream cumplit in fata samavolniciei…

Deodata, semnul divin! Exista Dumnezeu si El nu-i paraseste niciodata pe supusii Lui! S-a limpezit cerul si pronia mi-a imbratisat fiinta… Un milostiv, fara seaman, afland calvarul prin care oameni haini ma trecusera, mi-a aparut in fata insotit de ingeri si mi-a oferit generos caminul de care am atata nevoie. Numele sau este Alexandru Anastasescu. Si il mai cheama si Norocel! Providenta…

Ii multumesc acestui OM cum poate nu i-am multumit vreodata nici mamei mele si am sa-i inchin de acum inainte fiecare dintre rugaciunile mele pentru mai bine.

Exista, oameni, si dintre aceia buni printre voi!

Pastrati-i cu grija, urmati-le pilda si, intr-o zi, veti intelege ce a insemnat… “mai bine mort decat comunist”.

Alexandru Anastasescu a inteles de la inceput. Ajuta-i, Doamne, pe masura sufletului sau!

Cristi Paturca – membru in Asociatia 21 decembrie 1989

Invitatul lui Corneliu Miclescu la Interviul zilei de luni, 19 mai, a fost Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie.

Tema discuţiei: dosarele Revoluţiei din decembrie 1989 şi Mineriadei din iunie 1990 au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vor ajunge dosarele şi la instanţele de judecată din România?

Şi mai ales când se vor termina aceste procese?

Ascultaţi interviul cu Teodor Mărieş

Rompres

Asociaţia 21 Decembrie: CEDO a decis judecarea prioritară a dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei din 90

Bucureşti, 16 mai /Rompres/ – Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis judecarea cu prioritate a dosarelor Revoluţiei Române şi Mineriadei din 13-15 iunie 1990, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Doru Mărieş.
El a arătat presei un document cu antetul CEDO, despre care a susţinut că este decizia instanţei europene care îi informează pe reprezentanţii societăţii civile, ce au protestat de două ori la Strasbourg, că preşedintele CEDO a decis, pe 29 aprilie, acceptarea solicitării cu prioritate, potrivit articolului 41 din reglementările Curţii.
Solicitarea Asociaţiei 12 Decembrie şi Alianţei Civice a vizat, în principal, punerea pe rol cu prioritate a celor două dosare, care sunt în curs de cercetare în instanţele româneşti.
‘Preşedintele CEDO a acceptat, la solicitarea noastră, în urma celor două mitinguri făcute la faţa locului, ca dosarele Revoluţiei – nr 33810/2007 şi Mineriadei din 13015 iunie 1990 – nr 45886/2007 să fie judecate cu prioritate. (…) Dacă decizia va veni înainte de decizia instanţelor române, atunci cei de aici pot fi acuzaţi de tergiversare. (…) Partea română este o falangă a sistemului judiciar corupt din România’, a susţinut Mărieş.
El a adăugat că decizia pe care a primit-o de la CEDO reprezintă o recunoaştere a faptului că aceste dosare ’sunt extrem de grave’.
Mărieş a mai susţinut că ‘dosarele au fost blocate în România’, atât la nivelul Parchetului Militar, dar şi ‘datorită alianţei PNL-PSD, care funcţionează foarte bine.
Vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, a salutat decizia CEDO şi a arătat că, spre deosebire de alte ţări comuniste, ‘în România, căderea comunismului a fost marcată de peste 1.200 de victime – ceva inimaginabil’.
‘În România a avut loc un masacru de proporţii şi, ceea ce este mai scandalos, este că au trecut 18 ani de la acele evenimente şi autorii nu sunt judecaţi, iar o mare parte dintre ei ne dau lecţii de morală din fruntea celor mai înalte instituţii ale statului, şi mă refer în principal la Parlament’, a afirmat Ilieşiu.
Reprezentantul Alianţei Civice consideră că deciza CEDO ‘reprezintă singura speranţă să se mişte ceva, pentru că justiţia română nu a dat niciun semn că ar vrea să rezolve problemele într-o ţară membră a Uniunii Europene’.
Ilieşiu s-a arătat mirat de faptul că, în cursul anului trecut, reprezentanţii societăţii civile s-au întâlnit de aproximativ 15 ori cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, în timp ce, în acest an, ea nu a discutat deloc cu ei.
‘Ceva s-a întâmplat, probabil că există presiuni foarte mari. Am somat-o pe doamna procuror general să reintre în dialog cu societatea civilă, dialog despre care a promis că va avea loc după Raportul CSM, deci în urmă cu o lună’, a adăugat el. ROMPRES/(Cătălina Matei)

MEDIAFAX
Mărieş: CEDO a decis soluţionarea cu prioritate a cauzelor privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a aprobat cererea Asociaţiei 21 Decembrie de a soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele asociaţiei, Teodor Mărieş.
Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a precizat că în urma mitingului din faţa Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg şi a documentaţiei depuse în luna aprilie, CEDO a aprobat solicitarea organizaţiei şi va soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, decizia instanţei europene fiind luată pe 29 aprilie.
Pe rolul CEDO se află depuse două dosare, unul privind ancheta din dosarul Revoluţiei şi altul privind ancheta din dosarul Mineriadei. În aceste acţiuni, revoluţionarii cer instanţei europene să ajute la urgentarea punerii pe rol a celor două dosare.
Potrivit răspunsului trimis de către CEDO Asociaţiei 21 Decembrie, cererea de soluţionare cu prioritate a dosarelor a fost aprobată în temeiul articolului 41 din regulamentul Curţii, a mai spus Mărieş.
“Decizia CEDO practic este o recunoaştere a faptului că acest dosar (al Revoluţiei – n.r.) conţine lucruri extrem de grave. În România, comunismul a căzut cu peste 1.200 de victime. La un masacru de asemenea proporţii, şi după 18 ani autorii sunt încă necunoscuţi. (…) Ideea cu CEDO a fost salvatoare şi e singura speranţă să rezolvăm ceva”, a declarat, în conferinţa de presă, vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu.
Mărieş a susţinut că hotărârea de a se adresa CEDO a venit după ce nu s-au obţinut rezultate pe plan intern. El a precizat că sunt şanse mari ca hotărârea CEDO să fie dată înainte de a se lua o decizie în ţară în aceste dosare.
“Dacă decizia favorabilă a Curţii vine înainte de a se lua o decizie în ţară, cred că merită să urcăm cu toţii pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe Curtea Constituţională, pe Parchet, Guvern şi Parlament şi să începem curăţenia”, a spus Mărieş.
O delegaţia a revoluţionarilor, formată din 40 de persoane, a participat, pe 10 aprilie, la un miting în faţa Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg şi a discutat cu un reprezentat delegat de CEDO, căruia i-au dat mai multe documente şi decizii ale Curţii Constituţionale, ale procurorului general al României, Codruţa Kovesi şi ale şefului Parchetelor Militare, colonelul Ion Vasilache, în sprijinul acţiunii privind urgentarea judecării unui dosar al Revoluţiei.
Totodată, aceştia anunţau atunci că au prezentat documente legate de perioada 16-28 decembrie 1989 şi de incidentele din 13 iunie 1990, precum şi “probe de imixtiune în justiţie” ale unor senatori, deputaţi şi reprezentanţi ai Executivului.
Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a spus că a ţinut legătura la CEDO cu Stephanie Klein, care a fost receptivă faţă de probleme prezentate privind modul lent de anchetare a dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei. Mărieş a spus că Stephanie Klein i-a îndemnat să trimită informaţii către CEDO prin intermediul ei ori de câte ori ei constată abuzuri sau încălcări ale legii.
Mărieş preciza atunci că a depus la CEDO “un rechizitoriu în care se arată NUP-ul din dosarul 97/P/1990 şi un alt rechizitoriu, care este parte componentă din acelaşi dosar 97 în care se regăseşte un NUP dat pe o eroare de fapt şi în care era cercetată moartea a 78 de persoane şi rănirea altor 267 de oameni”.
Aurelia Alexa – Mediafax

De asemenea puteti vedea:

HotNews: Dosarele Revolutiei si Mineriadei au ajuns la CEDO

Romania Libera: CEDO a decis judecarea prioritara a dosarelor Revolutiei si Mineriadei din 90

Ziua: Dosarele Revolutiei si Mineriadei au ajuns la CEDO

CRONOLOGIA DOSARULUI 97/P/1990 - care cerceteaza crimele impotriva a peste 1.100 de eroi martiri si a peste 4500 de raniti si retinuti in Revolutia din Decembrie 1989 precum si in Dosarul 75/P/1998 „Dosarul Mineriadelor”

          1. – In anul 1990, Asociatia 21 DECEMBRIE 1989, depune o plangere pentru cercetarea crimelor savarsite în ziua de 21 DECEMBRIE 1989 in Bucuresti;

          2. – Dosarul este închis in anul 1995, fiind solutionat prin neinceperea urmaririi penale (N.U.P.);

          3. – In anul 2004, in luna august, asociatia depune plangere completa, in sensul ca „solicita redeschiderera dosarului” si cercetarea evenimentelor din perioada 14-28 decembrie 1989 pe articole din C.P.P. si incadrarea faptelor la „crima impotriva pacii si omenirii” – imprescriptibile;

          4. – In data de 07 decembrie 2004, cu 7(sapte) zile, inainte de prescrierea infractiunilor de „omor” si „omor deosebit de grav” din perioada Revolutiei, Generalul Dan Voinea dispune reluarea cercetarilor in noua incadrare;

          5. – In data de 28 mai 2005, in timpul unei intalniri dintre reprezentantii societatii civile si Procurorul General Ilie Botos, Generalul Dan Voinea se plange de faptul ca desfasoara ancheta intr-un spatiu format din doua camere la Penitenciarul Rahova si, ca ar avea nevoie de spatiu adecvat (cateva camere si dulapuri) pentru a avea unde sa lucreze si sa depoziteze materialul probatoriu, precum si mijloace de transport pentru uzul criminalistului.

          6. – De unul singur, generalul Voinea, incepe sa adune probe din toate localitatile unde  au  fost morti si raniti si, abia in vara anului 2005 la presiunea Asociatiei 21 decembrie 1989, de la Ministerul de Interne, prin chestorul Anghel Andreescu, ii acorda primele ajutoare, prin repartizarea unui criminalist si cativa ofiteri de la judiciar cu care formeaza o echipa;

          7. – Tot atunci generalul Voinea, procurorul de caz, solicita Procurorului General sa-i fie repartizati 2-3 procurori. Replica Procurorului General, Ilie Botos vine spontan, spunand „Credeti ca exista vreunul care sa vrea sa lucreze in aceste dosare?”,  „deoarece cei cu care am lucrat (n.n. in dosarele Sibiu, Cluj si Timisoara sau in dosarul mineriadei) sunt acum la D.N.A, poate doar Siserman de la Cluj sau Iepure”.   Procurorul Voinea il informeaza ca incepand cu ianuarie 2005 i s-a repartizat si dosarul „Mineriadei”, dosarul 75/P/1998 si in care, la fel, are de adunat probe din toata tara. Una din conluziile preliminare ale anchetei a fost ca au fost adusi la Bucuresti mineri, muncitori si simpatizanti ai F.S.N. din ordinul lui Iliescu si a conducerii partidului, continuator al pcr-ului. Urmare a acestui demers, este detasat Siserman Viorel la Bucuresti pentru o perioada de 6 luni.

            Marea majoritate a procurorilor civili si militari “au solutionat” de-a lungul timpului dosarele de eroi martiri, raniti sau reţinuti in Revolutie prin dispunerea de  N.U.P in cateva mii de dosare, iar in unele dintre acestea NU S-A FACUT NICIODATA VREO ANCHETA.Partilor vatamate nu li s-a comunicat NICIODATA solutia din dosarele ce-i priveau pentru a urma demersurile legale.            Trebuie mentionat si faptul ca nici unul dintre aceste dosare NU A FOST IN LUCRU la Generalul Dan Voinea,  pana in anii 2004, respectiv 2005.            Intre anii 1997-2000 procurorii Voinea, Balan Doana, Botos si cativa alţi procurori din provincie au lucrat la urmatoarele dosare :            a). – dosarul Sibiu – finalizat si trimis in instanta, returnat, dupa parerea noastra, pentru anu se creea un precedent si penru a fi salvat col.Dragomir care avea  multe cunostinte despre implicarea armatei;            b). – dosarul Timisoara, in care au fost judecati si condamnati generalii Chitac si Stanculescu la 15 ani inchisoare in anul 1999, iar in anul 2000 – stiti cine a revenit ca presedinte -  si s-a promovat un „recurs in anulare”.In acest dosar a fost reluata cercetarea in anul 2005, cand nu mai era presedinte al „Revolutiei” si condamnati din nou in anul 2006 tot la 15 ani. In prezent – tergiversat cu un recurs abia inceput…            In opinia noastra acesta este o bataie de joc fata de cei ucisi si fara mormant – arsi si aruncati in canal la Popesti Leordeni, despre care probabil nu am fi aflat niciodata daca in 1990-1991, procurorul Dan Voinea nu ar fi facut cunoscute rezultatele cercetarilor, nu ar fi finalizat rechizitoriul si nu ar fi trimis in judecata criminalii, contrar opiniei si dispozitiilor sefilor din acea perioada.            c). – dosarul Cluj, a fost finalizat si trims in instanta prin care au fost judecati irevocabil cei vinovati, de la prim secretar pana la ofiteri superiori.            Tot in aceasta perioada generalul Voinea a instrumentat dosarul 74/P/1998, cu privire la mortii din iunie 1990, in care au fost cercetati Chitac si alti ofiteri, dosar trimisi in instanta.            In pofida opozitiei sefilor(general Samoila Joarza-in functie de sef a Parchetelor Militare pana in septembrie 2005), generalul Dan Voinea pune sub invinuire, nume grele din dosarele Revolutiei. In urma altei plangeri complete a Asociatiei 21 DECEMBRIE 1989, prin care se cere sa fie cercetata intreaga perioada infractonala26 decembrie 1989 – 15 iunie 1990, in dosarul „Mineriadelor” nr.75/P/1998, pune sub invinuire si aici, aproape aceleasi persoane de prim rang, inclusiv pe Ion Iliescu in data de 09 iunie 2005.            Intre anii 2005-2006, au fost audiate mii de persoane, victimile cu precadere, atat in Bucuresti cat si in tara, in ambele dosare. Practic  PENTRU PRIMA DATA  SUNT AUDIATE VICTIMELE.            Cat despre invinuitii Ion Iliescu si ceilalti, acestia veneau la Parchet la a treia citatie sau numai atunci cand auzeau ca li se pregateste mandat de aducere si au  tergiversat  prin avocati audierile.

          8. – In data de 21 decembrie 2006, apare O.U.G 131/2006, renumita „Ordonantă DIICOT” care BLOCHEAZA cercetarile in ambele dosare, in ceea ce-i priveste in special pe Ion Iliescu si ceilalti demnitari invinuiti. Ordonanta de urgenta nr. 131/2006 scoatea din competenta parchetelor militare infractiunile privind siguranta nationala, indiferent de faptuitor, si le transmite in competenta DIICOT. Anterior Miron Cozma, fusese condamnat si judecat pentru subminarea puterii de stat (infractiune ce priveste siguranta nationala).

          9. – In data da 20.06.2007 Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) publica decizia 610/2007 – neconstitutionala, data prin exces de putere de catre membri Curtii. Prin aceasta decizie procurorii militari sunt obligate sa transmita dosarele spre solutionare la sectiile civile, unde s-au aflat si au zacut cea mai parte din ele.

          10. – Asociatia 21 DECEMBRIE 1989 declara recurs impotriva deciziei 610/2007 a CCR in dosarul 7272/1/2007 – aflat pe rol la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Civila. Judecarea recursului este tergiversate iar la 8 aprilie 2008 instanta ramane in pronuntare si decide repunerea cauzei pe rol, la cerea noastra, pentru ca judecatorii omisesera sa se pronunte pe legala compunere a Completului de Judecata – urmatorul termen fiind stabilit pe 27 mai 2008.

         11.- Decizia abuziva a CCR este pusa in aplicare, cu devotement tovarasesc si maxima celeritate, de Procurorul General la Romaniei, adjunctul interimar acesteia, Nitu Tiberiu, si seful interimar al Parchetelor Militare, generalul Ion Vasilache. Urmeaza o serie de ordonante si rezolutii ale Pachetului, la fel de abusive,  prin care generalul Dan Voinea este obligat sa rupa si sa predea dosarele. In acest fel munca echipei generalului Dan Voinea, de sute de mii de pagini, este batjocorita, ca si banii publici cheltuiti in timpul cercetarilor.

 Exemplificam efectele acestora prin:

• - rezolutia Procurorului General al Romaniei din 7.12. 2007 scoate invinuitul Ion Iliescu de sub urmarirea penala inceputa de procurorul Dan Voinea.
• - adresa din 25.02.2008 data de procurorul militar Ion Vasilache stopeaza expertiza inceputa in Valea Jiului de determinare a prejudiciilor materiale provocate ca urmare a deplasarii minerilor si organizarii actiunilor din 13-15 iunie 1990 din dosarul 75/P/1998. Cine nu doreste sa fie evaluate aceste pagube, cand in realitate expertiza ar trebui extinsa si la intreaga Romanie, pentru a-i cuprinde pe toti participanti la mineriada.

            La fiecare fraza scrisa in acest material  daca am dezvolta, mai mult, ar trebui sa scriem cate o carte pentru fiecare paragraf.            Cat despre rezolutia doamnei Procuror General, data in data de 07 decembrie 2007 (probat – scrisa pe calculatorul adjunctului acesteia Nitu Tiberiu, persoana care in zilele de 21-22 decembrie 1989 a tras cu arma in zona televiziunii) o alaturam impreuna cu plangerea noastra, pentru a trage dumneavoastra concluziile.
            In ceea ce il priveste pe actualul Procuror sef interimar al Sectiei Parchetelor Militare, Procurorul Ion Vasilache, este suficient sa intelegeti de ce a intrerupt expertiza in Valea Jiului cu privire la daunele produse economiei nationale si statului roman de mineriadele instrumentate in dosar, urmand a trage concluzii si în acest caz. 

Umilirea prin injustitie a victimelor Revolutiei si mineriadei, in fapt a luptatorilor anticomunisti, in mod sistematic de sistemul judiciar romanesc, la comanda politica, prin comparatie cu faptuitorii, care au primit onoruri si functii, legi favorabile si de multe ori clementa, la cel mai inalt nivel este ceea ce ne-a determinat sa depunem dupa plangeri la cel mai inalt for european, Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

TEODOR  MARIES – presedinte Asociatia 21 DECEMBRIE 1989

Asociatia 21 Decembrie 1989 a organizat astazi 16 mai o conferinta de presa in care a anuntat faptul ca CEDO a admis cererea noastra de judeca de urgenta dosarele “revolutiei” si “mineriadei”.

Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, apreciaza tergiversarea este evidenta, dosarele sunt plimbate de la o sectie de Parchet la alta, invinuitii se plimba liber in Europa sfidand justitia. Mai mult, vinovatii de ororile acelor timpuri adopta si modifica legi, cer membrilor Curtii Constitutionale – pe care tot iei i-au numit-decizii salvatoare, influneteaza Guvernul, intimideaza procurorii si judecatorii care-si fac datoria. Astfel se tergiverseaza la Inalta Curte de Casatie si Jutitie judecarea recursului impotriva deciziei de disjungere a dosarelor catre Sectiile civile si militare ale Parchetului General.

In acelasi context Asociatia 21 Decemrie 1989, prin presedintele Teodor Maries, a facut Procurorului General al Romaniei, d-na Laura Codruta Kovesi, urmatorele solicitari:

1. Comunicarea stadiului de solutionare a dosarelor instrumentate pana in anul 2007, inclusiv, de catre Sectia Parchetelor Militare si din ce cauze legele nu mai pot fi cercetate de catre aceasta.

2. Termenul rezonabil de solutionare a dosarelor revolutiei si mineriade de catre Ministerul Public.

Anexate găsiţi:

- Adresa trimisa de asociaţia noastră către CEDO pe data de 5 mai

- Adresa procurorului militar-şef Ion Vasilache trimisă Tribunalului Bucureşti referitor la ordonanţa 222/P/2007

• Plîngerea depusă de familia Vlase la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care solicită obligarea instituţiilor statului român să soluţioneze Dosarul Revoluţiei 97/P/1990, a fost acceptată şi va fi judecată cu prioritate
• „După aproape 19 ani de la uciderea fiului meu, răspunsul primit de la CEDO este singura bucurie şi singura victorie în lupta pe care am dus-o fără odihnă“, spune braşoveanca Elena Vlase

Plîngerea depusă de familia Vlase la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg prin care cere să oblige instituţiile statului român să soluţioneze Dosarul Revoluţiei 97/P/1990 a fost acceptată şi va fi judecată cu prioritate. Răspunsul în care se precizează nu numai vestea acceptării dodarului, dar şi completul căruia i-a fost repartizat cazul a sosit pe adresa din Braşov a familiei Vlase înainte să fi trecut 30 de zile de la data audierii şi depunerii petiţiei. Cu prioritate va fi judecată şi petiţia depusă de o delegaţie a societăţii civile din România, formată din 40 de români, printre care urmaşi ai eroilor din decembrie ’89, care a depus în aceeaşi zi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) un memoriu şi documente suplimentare la acţiunea din februarie prin care solicita obligarea autorităţilor române de a soluţiona dosarele Revoluţiei şi condamnarea sistemului juridic din România pentru modul incalificabil în care tergiversează dosarele Revoluţiei şi ale mineriadei, în favoarea criminalilor, a complicilor acestora şi a instigatorilor la crime.

,,Pentru prima oară am încredere“

,,După aproape 19 ani de la uciderea fiului meu, răspunsul primit de la CEDO este singura bucurie, singura victorie în lupta pe care am dus-o fără odihnă ani în şir împotriva tuturor celor care au făcut tot ce le-a stat în putere să înăbuşe orice încercare de demascare a criminalilor Revoluţiei. Faptul că, acum, petiţia prin care solicitam obligarea autorităţilor române de a soluţiona dosarul fiului meu, precum şi cea depusă de Asociaţia «21 Decembrie 1989» şi societatea civilă pentru dosarul crimelor din decembrie ’89 se va judeca în regim de prioritate la CEDO îmi dă curaj şi încredere, curaj şi încredere pe care nicio instituţie din România nu mi le-a dat vreodată în aceşti ani în care am strigat după dreptate şi adevăr“, spune Elena Vlase, mama tînărului ucis la Braşov, în condiţii încă neelucidate, în zilele Revoluţiei.

Justiţia din România va fi obligată să facă dreptate

O altă speranţă renăscută a familiei Vlase este legată de faptul că procesul de la Strasbourg va obliga justiţia din România să scoată din adormire dosarele Revoluţiei. ,,Acum, sper să fie lăsat şi generalul Dan Voinea să finalizeze dosarele de la Braşov“, mai spune Elena Vlase, care doreşte în acelaşi timp să mulţumească pentru sprijinul pe care l-a primit de la Asociaţia „21 Decembrie 1989“ din Bucureşti. „Fără invitaţia domnului Teodor Mărieş, preşedintele acestei asociaţii, nu aş fi avut şansa să ajung la Strasbourg, la CEDO, să-mi susţin cauza şi să depun şi eu un memoriu. Dar şi să vorbesc personal unui reprezentat CEDO despre crima care mi-a răpit copilul şi despre faptul că, după 18 ani, am epuizat toate formele legale, fără a putea face ca dosarul fiului meu să ajungă într-o instanţă din România în care cei vinovaţi de moartea fiului meu să fie judecaţi. Este singura asociaţie de revoluţionari care m-a sprijinit şi a înţeles lupta mea. Au fost alături de mine, aşa cum şi familia mea a fost alături de acţiunile acestei asociaţii care, spre deosebire de mulţi aşa-zişi revoluţionari, chiar vrea şi chiar se luptă pentru a face dreptate victimelor Revoluţiei“, spune Elena Vlase.

Crimele Revoluţiei, în atenţia CEDO

La începutul lunii trecute, o delegaţie a societăţii civile din România, formată din 40 de români, printre care urmaşi ai eroilor din decembrie ’89, a protestat la Strasbourg, depunînd la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) un nou memoriu şi documente suplimentare la acţiunea din februarie prin care solicita obligarea autorităţilor române la a soluţiona dosarele Revoluţiei. Protestatarii au mai solicitat condamnarea sistemului juridic din România pentru modul incalificabil în care tergiversează dosarele Revoluţiei şi ale mineriadei, în favoarea criminalilor, a complicilor acestora şi a instigatorilor la crime. Printre protestatari s-a aflat şi braşoveanca Elena Vlase. Ea a depus la CEDO, în nume familiei ei, un memoriu şi documentaţia aferentă dosarului privind uciderea fiului ei, în condiţii rămase neelucidate, în decembrie ’89. Delegaţia românilor, condusă de preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989“, Teodor Mărieş, a fost formată din membri ai Asociaţiei „21 Decembrie 1989“, reprezentanţi ai Alianţei Civice, ai Asociaţiei Copiilor Revoluţiei şi urmaşi ai eroilor martiri.

„Cel mai mare număr de victime pe timp de pace“

Reprezentanta CEDO, Stephanie Klein, care i-a ascultat pe români, după ce reprezentantul României s-a eschivat s-o facă, a fost receptivă faţă de probleme prezentate de delegaţia românilor, privind modul lent de anchetare a dosarelor Revoluţiei şi mineriadelor. „Concluzia reprezentantului conducerii CEDO a fost că în România s-a înregistrat cel mai mare număr de victime pe timp de pace din istoria contemporană a Europei, masacrul producîndu-se într-un interval extrem de scurt“, a amintit atunci vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu. Data: 12.05.2008 autor: Oltiţa Stiuj

Marsul de protest care a avut loc duminica, 11 mai, in Capitala indreptat impotriva depersonalizarii Bucurestiului a inceput in fata Catedralei Sf Iosif sufocata de cunoscutul mastodont de otel si sticla.

Protestul a cerut, in regim de urgenta, dezmembrarea constructiei de langa Catedrala SF Iosif, protejarea Caii Victoriei si oprirea constructiei imobilelor abuziv contruite arhitectonic si pe spatii verzi, prezervarea Cismigiului si a imprejurimilor sale, deshiderea Parcului cu Platani si utilizarea cu preponderenta a transportului ecologic.

Asociatia 21 Decembrie, Asociatia Salvati Bucurestiul, Asociatia Bucuresti, Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica, Grupul de Actiune “Noii Golani” si Asociatia Bate Saua Sa Priceapa Iapa au organizat marsul “CAPITALA NOASTRA NU E MOSIA VOASTRA” care s-a oprit in Piata Revolutiei unde s-au tinut cateva discursuri, printre care si cel al d-lui presedinte Doru Maries.

Cauzele pentru care luptam sunt protejarea patrimoniului cultural, pentru un Bucuresti mai curat si mai ecologic si conservarea si extinderea spatiilor verzi.

Contruirea unor spatii de parcare supraetajate, subteran sau de suprafata, pentru a lasa trotuarele pietonilor constituie un alt deziderat al bucurestenilor.

Anca GHIORGHIU – Telegraf Online

Liderul Asociaţiei 21 Decembrie, Doru Mărieş, a declarat că membrii acesteia au început să strîngă semnături pentru modificarea Constituţiei! Potrivit legii, pentru această modificare este nevoie de acordul a 500.000 de români. În demersul său, liderul Asociaţiei este ajutat de Sorin Ilieşiu, vicepreşedintele Alianţei Civice, de liderul de sindicat Gheorghe Tiber, de preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, George Costin şi de preşedintele Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, Gheorghe Chiuaru. Formularul pe care fiecare din cei 500.000 de români trebuie să-l completeze pentru ca legea fundamentală să fie revizuită, conţine mai multe întrebări, dar şi referiri punctuale la o serie de articole ale actualei Constituţii ce ar trebui, în opinia iniţiatorilor, să fie revizuite. Pentru început, respondenţii trebuie să spună dacă sînt sau nu de acord cu faptul că în România este necesară o reformă constituţională şi legislativă profundă, iar în cazul unui răspuns afirmativ, dacă această reformă trebuie să înceapă cu revizuirea „substanţială” a actualei Constituţii. Respondenţilor li se mai cere părerea în legătură cu revizuirea unor articole anume din textul Constituţiei actuale. Acestea sînt cele referitoare la nivelul de trai decent, la puterea judecătorească şi răspunderea magistraţilor, la Curtea Constituţională. Primul articol ar trebui, în viziunea iniţiatorilor, să definească mai clar noţiunea de “nivel de viaţă decent” şi să stabilească fără echivoc că Executivul este instituţia care răspunde pentru asigurarea acestuia, precum şi sancţiunile la care Guvernul poate fi supus. Referitor la autoritatea judecătorească, reprezentanţii organizaţiilor solicită definirea acesteia ca putere de sine stătătoare, total independentă faţă de celelalte şi care să asigure un control şi un echilibru “eficient” între ele. Iniţiatorii mai propun şi introducerea unui text referitor la răspunderea materială, civilă sau penală a magistraţilor pentru corupţie, erori judiciare, abuzuri de drept sau tergiversarea soluţionării unor dosare. În privinţa Curţii Constituţionale, iniţiatorii propun restrîngerea competenţelor şi desemnarea memebrilor “în afara criteriilor politice”. În schimb, constituţionalitatea legilor trebuie să fie controlată prin intermediul unor tribunale constituţionale care să funcţioneze în interiorul puterii judecătoreşti. “Curtea Constituţională este un nou CC (Comitet Central, forul suprem al Partidului Comunist Român – n.r.) al zilelor noastre, responsabil de tergiversarea unor dosare importante”, a apreciat Mărieş. Iniţiatorii modificării Constituţiei propun şi suspendarea, prin legea fundamentală, a dreptului de a fi ales sau numit într-o funcţie de putere publică a celor care au ocupat funcţii de conducere în vechiul regim comunist, “un soi de lustraţie necesară în condiţiile în care legea cerută de atîţia ani s-a blocat undeva în hăţişul legislativ”, a mai spus Mărieş. Pe lîngă demersul de modificare a Constituţiei, Mărieş a anunţat şi demararea unui alt program de strîngere de semnături care vizează activarea, “la cerere”, a clauzei de salvgardare pentru România în domeniul Justiţiei. “Ne pare rău că sîntem nevoiţi să iniţiem aşa ceva, dar nu mai putem suporta să vedem că, practic, justiţia românească nu există”, a apreciat Mărieş.

Luni, 5 mai 2008, la orele 12:00, va avea loc o CONFERINŢĂ DE PRESĂ la sediul ASOCIAŢIEI 21 DECEMBRIE 1989, din strada Batiştei, nr.24 a, sector 2, Bucureşti, susţinută de reprezentanţii urmaşii Eroilor-Martiri din Timişoara arşi la Crematoriul Cenuşa.

Subiectele conferinţei vor fi :

- Tergiversarea dosarului Chiţac – Stănculescu
- Acţiunea deschisă la CEDO
- Concluziile sedinţei de judecată din 5 mai 2008, ora 09.00 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (strada Batiştei, nr.25)

03 05 2008
Biroul de presă al Asociaţiei 21 DECEMBRIE 1989

UPDATE: TVR1 a transmis in jurnalul de la ora 23.00 imagini de la Conferinta de Presa organizata la Sediul Asociatiei 21 DECEMBRIE 1989.
Puteti viziona stirea la urmatoarea adresa :
http://www.tvr.ro/reportaj.php?play=36667